"Dacă va păzi cineva cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac"!

Asa cum am amintit deja, capitolul 8, al Evangheliei dupa Ioan, incepe cu episodul pedepsirii femeii pacatoase. 

Dupa acest eveniment, in care Mantuitorul ii lasa descumpaniti pe iudeii,  pusi pe gasirea abaterilor de la Lege, are loc un schimb de replici in care Iisus le spune: 
"Eu sunt Lumina Lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii." 

Si cuvintele Lui devin din ce in ce mai profunde, iar iudeii, din ce in ce mai confuzi, nu mai sunt

deloc capabili sa vada ceva dincolo de sensul literal al lor! 

Dupa ce le vorbeste despre judecata lor nedreapta,  despre Cine este Cel care L-a trimis si care este raportul Lui cu Acela, Iisus vorbeste despre conditia vietii vesnice, despre care mai vorbise si cu ocazia vindecarii slabanogului la Scaldatoarea Vitezda ("Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă." Io 5, 24) 

Si, de data asta le spune: "Dacă va păzi cineva cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac"!

Numai ca cei care il auscultau nu puteau trece cu mintea dincolo de vorbele in sine asa ca... i-au replicat cu ironie:

"Nu cumva ești Tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit? Și au murit și prorocii. Cine Te faci Tu a fi?"

E intr-adevar greu si pentru toti, nu numai pentru iudeii de atunci, sa intelegem nemurirea, desi este tot ce speram si ce ne dorim! Exista ceva ca o certitudine, ceva care ne tine legati de lume, desi ea, nemurirea, este deasupra lumii!
Suntem  constransi de timp si de spatiu, si, oricat am visa, oricat de bogati sau de detepti am fi, toti sfarsim prin a muri!

Cum ar fi putut ei atunci sa accepte ca exista totusi
nemurire, daca nu puteau sa-L vada in Iisus pe Dumnezeu Insusi?

Sfântul Grigorie de Nyssa  spunea ca „viața veșnică stă în a vedea pe Dumnezeu.”

Mantuitorul spune ca secretul vietii vesnice, sta in libertatea de a... asculta de Dumnezeu! 

Este un fel de intoarcere la origini, o constientizare, o recunoastere a slabei noastre naturi, incapabila sa gestioneze statulul libertatii, denaturandu-i intelesul sfarsind astfel in libertinaj!

Nimic din ce ne spune Mantuitorul nu este insa spre distrugere!
Respectarea invataturilor Lui ne da acces la Cerurile cele Inalte, acolo unde nimic nu mai este la fel, unde totul devine de un firesc inimaginabil si desavarsit!
Tentatia neascultarii naste in noi indoiala, orbirea duhovniceasca, impietrirea inimilor noastre!

„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: adevărat, adevărat zic vouă: Dacă va păzi cineva cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac. 
Însă iudeii I-au zis: Acum am cunoscut că ai demon. Avraam a murit, de asemenea și prorocii; și Tu zici: Dacă va păzi cineva cuvântul Meu, nu va gusta moartea în veac? Nu cumva ești Tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit? Și au murit și prorocii. Cine Te faci Tu a fi? 
Iisus a răspuns: Dacă Mă slăvesc Eu pe Mine Însumi, slava Mea nimic nu este. Tatăl Meu este Cel Care Mă slăvește, despre Care ziceți voi că este Dumnezeul vostru. Și nu L-ați cunoscut, dar Eu Îl știu; și, dacă aș zice că nu-L știu, aș fi mincinos asemenea vouă. Ci Îl știu și păzesc cuvântul Lui. Avraam, părintele vostru, a fost bucuros să vadă ziua Mea și a văzut-o și s-a bucurat. 
Deci au zis iudeii către El: Încă nu ai cincizeci de ani și l-ai văzut pe Avraam?
Iisus le-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt mai înainte de a fi fost Avraam. Deci, au luat pietre ca să arunce asupra Lui, dar Iisus S-a ferit și a ieșit din templu și, trecând prin mijlocul lor, a plecat de acolo.” Ioan 8, 51 - 59