ACOLO UNDE VINE DUMNEZEU... NOI CUM NE INFATISAM?

În vremea aceea, intrând în templu, Iisus a început să dea afară pe cei care vindeau și cumpărau în el, zicându-le: Scris este: Casa Mea este casă de rugăciune; dar voi ați făcut din ea peșteră de tâlhari. Și era în fiecare zi în templu și învăța. Dar arhiereii și cărturarii și fruntașii poporului căutau să-L piardă. Și nu găseau ce să-I facă, pentru că tot poporul se ținea după El, ascultându-L.

Textul acesta imi tine treze framantarile de o viata!
Ma gandesc ca e ceva cu noi sau in credinta noastra, ceva ca un soi de neputinta. 
Caci, daca am reflecta o secunda  la ceea ce se petrece in Biserica - faptul  ca acolo ne rugam sa coboare Duhul Sfant ca  sa transforme painea si vinul in trupul si sangele lui Hristos - Hristos care moare si inviaza perpetuu pentru noi, pe masa Sfantului Altar - cati ar mai indrazni sa vina cand ii taie capul la Liturghie,  sa vorbeasca ori sa se plimbe prin biserica!

Daca am fi cu adevarat patrunsi de credinta,  de evenimentul cutremurator al Liturghiei... am incremeni!
In fond nici nu ar trebui sa intram in biserica daca am facut ceva ce stim exact ca este gresit! 
Acolo vine Dumnezeu!

Ne oprim insa la batic, fusta si... mai stiu eu ce!
Eu cred ca nu dam atentia cuvenita PREFACERII, ca taina si adevar!