duminică, 10 decembrie 2017

RABDAREA II TRANSFORMA PE INVINSI IN INVINGATORI

Grija pentru cel de langa tine si rabdarea in ce te priveste sunt caile de a capata mila lui Dumnezeu!
Femeii garbove, despre a carei dezlegare ne povesteste ap.Luca in pasajul evanghelic de azi, tocmai rabdarea i-a fost rasplatita!
Crestem si ne transformam doar plangand si, cu rabdare, neaparat cu rabdare, ne apropiem de Dumnezeu, invatam sa-L cunoastem, si, nu in ultimul rand, sa ne lasam in grija Lui!
Credinciosia lui Dumnezeu, loialitatea Lui, nu are margini! Nimic nu ramane nerasplatit - mai cu seama suferinta! 
Rasplata Lui insa nu are nimic de-a face cu cea a oamenilor! 
Si asta este un alt subiect demn de comentat!
Vremuri grele se vor abate peste lume dar nimic din ce va veni nu va fi fara voia lui Dumnezeu. Credinta ne va fi poate incercata. 
Daca e sa ne gandim mai bine, pare ca fiecare cuvant al Evangheliei ne este adresat noua, celor de azi!
Vom face oare fata ? Oare vom reusi sa-I ramanem credinciosi lui Dumnezeu? 
Sunt intrebari la care doar timpul ne va raspunde - caci si Sf.Petru Il iubea pe Mantuitorul si, cu toate astea s-a lepadat de El... negand ca il cunoaste, de frica de a nu fi arestat! 
Lepadarea lui Petru, aparent o tradare, s-a produs si cu voia lui Dumnezeu!
Cu siguranta si reactia noastra la ispitele viitoare va depinde tot de puterea si voia Sa, dar si de credinta si credinciosia noastra fata de El !
Asadar, tot ce ar trebui sa facem este sa ne intarim credinta
si sa ne educam rabdarea!
Sa nu disperam: Domnul ne va invata si pe noi ce sa spunem si ce sa facem, caci, orice se va intampla, va fi cu voia si din mila SA!... Iar cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui“. Dupa Cartea Sfanta răbdarea este roadă a Duhului Sfânt
(Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea,îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa
blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege
. Galateni 5:22,23), care ar trebui să existe în fiecare urmaş al lui Hristos (“Va rugam deasemenea, fratilor sa mustrati pe cei ce traiesc in neoranduiala, sa imbarbatati pe cei deznadajduiti, sa sprijiniti pe cei slabi, sa fiti rabdatori cu toti.” 1 Tesaloniceni 5;14.


In vremea aceea, învăţa Iisus în una din sinagogi, sâmbăta. Şi iată, o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputinţă şi era gârbovă şi nu putea nicidecum să se ridice. Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o şi i-a zis: „Femeie, dezlegată eşti tu de neputinţa ta!“ Şi Şi-a pus mâinile pe ea, şi ea îndată s'a îndreptat şi-L slăvea pe Dumnezeu. Dar mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, drept răspuns a zis către mulţime: „Şase zile sunt în care trebuie să se lucreze; aşadar, în ele veniţi şi vă vindecaţi, dar nu în ziua sâmbetei!...“. Iar Domnul i-a răspuns, zicând: „Făţarnicilor! Fiecare din voi oare nu-şi dezleagă sâmbăta boul sau asinul de la iesle şi-l duce de-l adapă? Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care, iată, de optsprezece ani a legat-o Satana, oare nu se cuvenea să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua sâmbetei?“ Şi zicând El acestea, toţi cei care-I stăteau împotrivă se ruşinau; şi toată mulţimea se bucura de toate slăvitele fapte săvârşite de El.  Luca (12, 10-17)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu