PILDA MINELOR

Evanghelia de azi la o prima vedere pare sa fie varianta lucana a pildei talantilor din evanghelia dupa Matei (cap 25).

Numai ca, analizandu-le, tragem concluzia ca mesajele sunt altele, ceea ce ne face sa credem ca sunt doua pilde diferite!

Si nu doar pentru ca nu e vorba de talanti! 

In pilda minelor (o mina fiind echivalentul a 800 de gr.aur) slujitorii, in numar de 10, sunt invitati sa administreze ceva, de data asta fiecare cate 10 mine. (cifra 10 sugerand un TOT UNITAR)

"Negutatoria" (o activitate menita sa aduca profit), pe care trebuie sa o faca slugile cu minele primite de la stapan, in lipsa sa, nu este altceva decat efortul, stradaniile noastre spirituale - rugaciune, infranarea, urmarea invataturilor - facute dupa reguli bine stabilite, efort pe care Domnul il rasplateste prin inmultirea Duhului in noi. 

Drumul dezvoltarii noastre spirituala are doua etape: una lucratoare si alta revelatoare.

In baza darului primit la botez, suntem chemati sa lucram permanent la curatirea noastra si sa urcam duhovniceste.  Inima noastra trebuie sa fie astfel bine pregatita pentru a putea ajunge la etapa urmatoare, care presupune cresterea efectiva a Duhului in noi ca urmare a lepadarii de sine, de egoul nostru.

Daca in prima etapa ne focalizam pe  trup , etapa a doua implica cresterea spirituala calitativa, sporirea Duhului in noi, prin contemplatie.

Desi ni se pare greu de crezut, prima parte a drumului duhovnicesc, in care ne gasim practic majoritatea covarsitoare a crestinilor,  este infinit mai simpla decat partea a doua, in care concentrarea, detasarea de zgomotul lumii, meditatia... ne ajuta efectiv sa urcam spiritual, apropiindu-ne prin Duh de Taina lui Dumnezeu!

Asadar stapanul din pericopa noastra revine si cere socoteala slugilor- aluzie la Judecata de apoi - iar ele primesc rasplata pe masura stradaniei lor.

Extrapoland, cel care s-a trudit sa sporeasca duhovniceste,  curatindu-si trupul, inima si mintea si innoindu-le, a sporit harul in el unindu-se spiritual cu Dumnezeu!

Pilda continuă, aratandu-ne sluga care nimic nu a facut - ci a pastrat doar ceea ce a primit! 

In aceasta situatie sunt mii si mii de botezati !

Ne straduim sa facem pentru copii botez cu petreceri fastuase si ne oprim aici! Copii nu mai merg la biserica, nu mai sunt impartasiti, nu invata sa se roage... Pare ca ii botezam doar ca sa primim cadouri! Botezul nu este inutil dar e doar un pas pe drumul duhovnicesc pe care trebuie sa-l parcurgem!

Versetele ce urmeaza vorbesc despre rasplata lui Dumnezeu! 

Cel nelocuit de Duhul lui Dumnezeu nu înţelege de ce i se da mai mult tot celui care are mai mult. Dar cel ce are Duh, ştie că stradania credinciosului  atrage spre el energiile necreate ale Duhului Sfânt şi, cu cât primeste Duh, cu atât are puterea să atragă alte energii, sporind şi mai mult în acelaşi Duh, şi ca acest proces este perpetuu! 
Si pilda se încheie astfel:

"Zic vouă: Că oricui are i se va da, iar de la cel ce nu are şi ceea ce are i se va lua. 

Aşadar, dacă ne dorim sa nu fim precum sluga vicleana, sa nu se ia de la noi darul Duhului Sfant si sa nu fim dati la o parte la Judecata cea Dreapta,  e necesar să ne  straduim acum să împlinim poruncile Domnului, "sa ne lepădăm de sinele nostru, sa ne luam crucea si sa-I urmăm Lui"!  

Zis-a Domnul pilda aceasta: Un om de neam mare s-a dus într-o țară îndepărtată ca să-și ia domnie și să se întoarcă. Și, chemând zece slugi ale sale, le-a dat zece mine și a zis către ele: Neguțătoriți cu ele până ce voi veni! Dar cetățenii lui îl urau și au trimis solie în urma lui, zicând: Nu voim ca acesta să domnească peste noi. Și, când s-a întors el, după ce luase domnia, a zis să fie chemate slugile acelea cărora le dăduse banii, ca să știe cine ce a neguțătorit. Și a venit cea dintâi, zicând: Doamne, mina ta a adus câștig zece mine. Și i-a zis stăpânul: Bine, slugă bună, fiindcă întru puțin ai fost credincioasă, să ai stăpânire peste zece cetăți. Și a venit a doua, zicând: Mina ta, stăpâne, a mai adus cinci mine. Iar el a zis și acesteia: Să ai și tu stăpânire peste cinci cetăți. 
A venit și cealaltă, zicând: Doamne, iată mina ta, pe care am păstrat-o într-un ștergar, că mă temeam de tine, pentru că ești om aspru: iei ce nu ai pus și seceri ce n-ai semănat. Zis-a lui stăpânul: Din cuvintele tale te voi judeca, slugă vicleană. Ai știut că sunt om aspru: iau ce nu am pus și secer ce nu am semănat. De ce nu ai dat argintul meu schimbătorilor de bani? Și eu, venind, l-aș fi luat cu dobândă. Și a zis celor ce stăteau de față: Luați de la el mina și dați-o celui ce are zece mine. Și ei au zis lui: Doamne, acela are zece mine. Zic vouă că oricui are i se va da, iar de la cel ce nu are și ceea ce are i se va lua. Iar pe acei vrăjmași ai mei, care n-au voit să domnesc peste ei, aduceți-i aici și tăiați-i în fața mea. Și, zicând acestea, mergea înainte, suindu-Se la Ierusalim. Luca 19: 11-27