Celui ce va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta

Oare e greu sa cazi in acest pacat de neiertat?

Chiar deloc!

Sa vedem care or fi oare pacatele de acest fel.
Parintele Cleopa le numea pe urmatoarele:

• necredinta si impotrivirea adevarului dovedit al credintei crestine; 
• increderea nesocotita in bunatatea lui Dumnezeu; 
• deznadejdea fata de indurarea lui Dumnezeu
• pizmuirea aproapelui pentru harul ce i s-a dat, pentru sporirea lui in fapte bune. 
• neindrumarea celor gresiti pe calea mantuirii; 
• ura de moarte; 
• nepocainta pana la moarte si nesocotirea darurilor lui Dumnezeu; cerbicia in pacat si invechirea in rautate; neingrijirea de pocainta pana la iesirea din aceasta viata
• lepadarea de credinta, 
• eresul, 
• secta, 
• sinuciderea etc.

De oricare din aceste... "derapaje" te-ai apropia este foarte greu sa mai dai inapoi, caci ele te tarasc in prapastie! Impotrivirea fata de Duhul Adevarului incepe prin indoieli marunte, zamislite dintr-un cuvant sau dintr-o scriere rea, intr-o vorba auzita in treacat. 

Daca nu vei lua aminte la ele si nu le vei asana din minte, ele te vor duce la necredinta. De aici ideea "ochiului curat" expusa de Iisus!

Deznadejdea vine pe nesimtite: «O sa ma pocaiesc eu», zice omul, dar cum pocainta nu mai vine... crede ca asa este el, slab, si nu poate sa se infraneze, sa se impotriveasca pacatelor, si de aici pana a se lasa total rapus nu este decat un mic pas!

Si pacatele se tot aduna, si se aduna, ruginind in om. 

Astfel se inradacineaza in adanc impotrivirea fata de chemarile harului dumnezeiesc.  In astfel de situatii, ori de cate ori omului ii trece prin minte sa se indrepteze, pacatele stranse in adanc il inving, iar impotrivirea fata de har ii rapeste indrazneala de a se apropia de Dumnezeu! 

Atunci el va zice: «Pacatul meu este prea mare ca sa poata fi iertat». Si aceasta este deznadejdea! 

"Pazeste-te de samanta necredintei si iubirii de pacat, si nu vei cadea in acest adanc.”

Pazeste-ne, Doamne!

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Nimic nu este acoperit care să nu se descopere și nimic ascuns care să nu se cunoască. De aceea, câte ați spus la întuneric se vor auzi la lumină; și ceea ce ați vorbit la ureche, în odăi, se va vesti de pe acoperișuri. Dar vă spun vouă, prietenii Mei: Nu vă temeți de cei care ucid trupul și după aceasta n-au ce să mai facă. Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: Temeți-vă de Acela care, după moarte, are putere să vă arunce în gheena; da, vă zic vouă, de Acela să vă temeți. Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Și nici una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu; ci și perii capului vostru, toți sunt numărați. Nu vă temeți; voi sunteți mai de preț decât multe vrăbii. Și zic vouă: Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, și Fiul Omului va mărturisi pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Iar cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, lepădat va fi înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Oricui va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, i se va ierta; dar celui ce va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta. Iar când vă vor duce în sinagogi și la dregători și la stăpâniri, nu vă îngrijiți cum sau ce veți răspunde, sau ce veți zice, că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți.” Luca 12: 2-12