IUBIREA VRAJMASILOR

„Zis‑a Domnul: Celui care cere de la tine, dă‑i; și de la cel ce voiește să se împrumute de la tine, nu întoarce fața ta. Ați auzit că s‑a zis: «Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău». Iar Eu vă zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați‑vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc, ca să fiți fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. Căci, dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veți avea? Oare nu fac și vameșii același lucru? Și, dacă îmbrățișați numai pe frații voștri, ce faceți mai mult? Oare nu fac și păgânii același lucru? Fiți, dar, voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este.”
Matei 5, 42-48 

Pericopa de astazi este continuarea discursul Mantuitorului, prezentat in Evanghelia dupa Matei, punctand parti importante ale Legii Vechi si marcand imbunatatirile pe care Domnul le propune fidelilor Sai!

“Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău”. (Matei 5, 43)

În legea lui Moise, vrăjmași erau toate popoarele de alt neam, popoarele păgâne care nu se închinau lui Dumnezeu. A nu-i iubi pe acestia insemna a se proteja de eventualitatea amestecului cu ei, un mod de a evita o eventuala adoptare a credinței lor în zei inexistenți…

“Iar Eu zic vouă: “Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc” (Matei 5, 44)
” (Matei 5, 44)

Cu aceste cuvinte discursul Mantuitorului  este unul unic în istoria lumii! Nimeni nu a mai zis vreodata așa ceva, nu a mai scris așa ceva, nimeni nu a mai venit cu această idee!

Pentru a ne arata ca tot ce ne-a propus El este cu putinta, Dumnezeul nostru a și împlinit în faptă, după ce  a rostit, toate aceste indemnuri! 

Spunem că este greu să împlinim cele propuse de El. 
Da, este, practic, imposibil. Dar alături de Dumnezeu putem să ne iubim pana si vrăjmașii! 
Pentru asta trebuie să ne amintim că El primul i-a iubit pe cei ce L-au răstignit si chiar i-a binecuvântat.
El s-a rugat pentru ei către Tatăl ca să le ierte lor păcatul. 
După Înviere Mantuitorul nu a făcut un comando de răzbunare din apostoli, spre a-i pedepsi pe iudeii care L-au răstignit, ci i-a trimis pe ei ca să-i umple cu binele Evangheliei pe toți.

Noi ne închinăm unui Dumnezeu al iubirii, care pe Cruce fiind a împlinit porunca iubirii vrăjmașilor la MAXIM. 
Pe Cruce Dumnezeu a acceptat tot răul lumii, de la Adam și până la ultimul om care se va naște la sfârșitul acestei lumi, și l-a acceptat.
S-a făcut El însuși victimă. S-a făcut păcat, zice Sf. Apostol Pavel… ca să biruiască tot păcatul. Să biruiască tot răul. Și prin Înviere să ne dea semnele biruinței Lui… adică Harul Învierii, care este putere pentru noi oamenii,  si cu care să facem binele.

Să iubim deci pe vrăjmașii noștri, pentru ca si Dumnezeu i-a iubit. 
Precum Fiul face tot ceea ce vede ca face Tatăl, așa și noi să facem tot ceea ce vedem la El, la Iisus Hristos. 
Iisus Hristos ii iubeste pe vrăjmașii Lui, să-i iubim și noi pe ai nostri si pe ai Sai! 
A primit El scuipări și a tacut…. să tăcem și noi! 
A primit El lovire peste obraz și nu a reacționat in nici un fel, să facem si noi intocmai.

Poate multi se intreaba: de ce este necesar să împlinim această poruncă a iubirii de vrăjmași? 
Tot Domnul ne zice în continuare:

“Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.” (Matei 5, 45)

Pentru ca astfel sa fim cinstiți, lăudați, asemenea Tatălui Celui din ceruri, Cel care, deși e batjocorit pana azi  între oameni, desi zilnic
ne copleseste cu bunătăți pe toti, El nu se supără și lasa soarele sa rasara peste toți, deși ar putea să n-o facă. 
Oameni Il prigonesc si azi si El nu-i trazneste pe cei care-L prigonesc!

“Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru?” (Matei 5, 46)

Iata cum iubirea aceasta speciala poate face diferenta dintre noi creștinii și ceilalți oamenii!

“Şi dacă îmbrăţişaţi numai pe fraţii voştri, ce faceţi mai mult? Au nu fac şi neamurile acelaşi lucru?” (Matei 5, 47)

Dacă iubim pe cei ce ne iubesc, de ce să ne mândrim cu asta? 
E firesc. E firesc să-ți iubești soțul, soția, copilul, mama, tatal, sora, fratele, prietenul. E firesc să iubești pe cel ce te iubeste, pe cel care se comportă frumos cu tine - desi omul poate sa se manifeste ostil chiar si fiind iubit!  
Dar Domnul a venit pe pământ să aducă pace și UNIRE între oameni.
Creștinul e omul  ce Il are pe Iisus Hristos în inima lui , purtand astfel HARUL menit sal ajute sa poata orice!.
Creștinul are astfel  putere să iubească pana și pe cel care nu-l iubește, să răspundă cu bine și celor care-i fac rău!  

Daca oamenii nu vor remarca în noi acest comportament, nu vor slăvi in veci pe Dumnezeu și nici Biserica Lui… ba, dimpotrivă, ne vor batjocori și pe noi, și Biserica, și pe Dumnezeu… că suntem 
creștini doar cu numele, iar cu fapta suntem ca toti ceilalti, ba poate chiar  mai rău…

“Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este.” (Matei 5, 48)
Domnul nu ne vrea nici mediocri, nici așa și așa…nici bine, nici chiar foarte bine. Ci perfect. Așa vrea Domnul să le facem pe toate. Întru perfecțiune, în iubire! Totul la MAXIMUM. 
Căci așa le face și El,  Dumnezeu.

Creația este desăvârșita, incredibila, încântătoare….
Legile creației sunt de o complexitate inimaginabilă…Totul este perfect!  Așa le-a făcut pe toate Creatorul nostru! 
Toate sunt perfectiune - a frumuseții, a complexitatii, a armoniei, conexiunii si interactiunii desavarsite!

Fiți, dar, voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este. 

Așa ar trebui sa fie un creștin! Un mare erou pentru Hristos!, cum zicea pr. Arsenie Papacioc.
Caci, dacă Domnul le poate pe toate și noi putem. Ba, mult mai mult, căci așa ne-a zis El! Prin El putem face chiar mult mai mult decât a făcut El Insusi când a trait pe pământ! 
Sunteminvitati sa incercam, sa nu deznadajduim, sa reluam ridicarea dupa orice cadere!

Serile Biblice