SAU INTALNIREA CU DUMNEZEU
În vremea aceea trecea Iisus prin Ierihon și, iată, un om bogat cu numele Zaheu, care era mai‑mare peste vameși, căuta să vadă cine este Iisus, dar nu putea de mulțime, pentru că era mic de statură. Și alergând el înainte, s‑a suit într‑un sicomor ca să‑L vadă, căci pe acolo avea să treacă. Și când a sosit la locul acela, Iisus, privind în sus, a zis către el: Zahee, coboară‑te degrabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta. Și a coborât degrabă și L‑a primit, bucurându‑se. Și, văzând, toți murmurau, zicând că a intrat să găzduiască la un om păcătos. Iar Zaheu, stând înaintea Domnului, I‑a zis: Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor și, dacă am nedreptățit pe cineva cu ceva, întorc împătrit. Și a zis către el Iisus: Astăzi s‑a făcut mântuire casei acesteia, pentru că și acesta este fiu al lui Avraam. Căci Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască pe cel pierdut.
Luca 19, 1‑10
In ebraica zakkai inseamana curat, pur!
Ironia sortii face ca numitul Zaheu, cel din pericopa evenghelica de astazi, sa fie oricum numai curat nu!
Era vames, deci angajat al asupritorilor romani, era nedrept si necinstit, antipatic, si, pe deasupra, mic de statura si deloc placut la vedere.
In el insa era o cautare. Multi dintre oameni o au. E ca o neliniste, senzatia ca ceva nu este terminat, ca iti lipseste ceva...
Auzise despre Iisus si se gandi sa mearga si el acolo unde multimile se inbulzeau ca sa Il asculte, sa-L vada, sa-L atinga... Dar, cum era mic de statura, se urca intr-un arbore - un sicomor!
Zaheu era functionar de stat, avea o demnitate care impunea ascultare si frica. Dar el nu s-a mai gandit ca nu se facea ca un angajat al romanilor sa se amestece in multime si sa se urce intr-un copac, ci a facut tot ce putea ca sa-l vada pe Iisus, pierzandu-si pentru un timp orgolilu ce-l stapanea gratie functiei sale!
Si Domnul... i-a rasplatit dorinta de a-L cunoaste, onorandu-l, vorbindu-i, pronuntadu-i numele si nu numai atat, ci chiar invitandu-se in casa lui!
Caci Dumnezeu ne vine in intampinare, lamurind cautarile noastre.
Zaheu e coplesit. Atentia Mantuitorului produce in el o schimbare radicala!
Pe loc decide sa-si imparta averea cu saracii si sa-i despagubeasca pe cei pe care i-a nedreptatit!
Despre Zaheu se stie ca s-a numarat intre apostoli, pe care i-a insotit in munca lor de propovaduire, fiind chiar episcop intr-un anume moment - si sinaxarul il pomeneste pe 20 aprilie!
Iata cum Mantuitorul i-a dat acestui om sansa de a-si cinsti numele, devenind... curat cu adevarat, iar noua ne-a lasat povestea asta spre a intelege ca botezul nu este decat o etapa pe drumul mantuirii si ca el nu ne asigura automat viata vesnica!
Suntem crestini, botezati, practicanti. Cat oare de schimbati suntem de intalnirea cu Hristos? Cat de diferiti suntem in lume?
Suntem noi oare mai buni decat cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu?
Ne spovedim, tinem post, ne impartasim... dar ce facem oare pentru aproapele nostru? Se pare ca este necesar sa ne raportam la dragostea noastra pentru oameni pentru ca sinele nostru sa cunoasca calea cea buna!
Dupa cat se vede... mataniile, posturile si rugaciunile nu-s deajuns.
In ebraica zakkai inseamana curat, pur!
Era vames, deci angajat al asupritorilor romani, era nedrept si necinstit, antipatic, si, pe deasupra, mic de statura si deloc placut la vedere.
In el insa era o cautare. Multi dintre oameni o au. E ca o neliniste, senzatia ca ceva nu este terminat, ca iti lipseste ceva...
Auzise despre Iisus si se gandi sa mearga si el acolo unde multimile se inbulzeau ca sa Il asculte, sa-L vada, sa-L atinga... Dar, cum era mic de statura, se urca intr-un arbore - un sicomor!
Zaheu era functionar de stat, avea o demnitate care impunea ascultare si frica. Dar el nu s-a mai gandit ca nu se facea ca un angajat al romanilor sa se amestece in multime si sa se urce intr-un copac, ci a facut tot ce putea ca sa-l vada pe Iisus, pierzandu-si pentru un timp orgolilu ce-l stapanea gratie functiei sale!
Si Domnul... i-a rasplatit dorinta de a-L cunoaste, onorandu-l, vorbindu-i, pronuntadu-i numele si nu numai atat, ci chiar invitandu-se in casa lui!
Caci Dumnezeu ne vine in intampinare, lamurind cautarile noastre.
Zaheu e coplesit. Atentia Mantuitorului produce in el o schimbare radicala!
Pe loc decide sa-si imparta averea cu saracii si sa-i despagubeasca pe cei pe care i-a nedreptatit!
Despre Zaheu se stie ca s-a numarat intre apostoli, pe care i-a insotit in munca lor de propovaduire, fiind chiar episcop intr-un anume moment - si sinaxarul il pomeneste pe 20 aprilie!
Iata cum Mantuitorul i-a dat acestui om sansa de a-si cinsti numele, devenind... curat cu adevarat, iar noua ne-a lasat povestea asta spre a intelege ca botezul nu este decat o etapa pe drumul mantuirii si ca el nu ne asigura automat viata vesnica!
Suntem crestini, botezati, practicanti. Cat oare de schimbati suntem de intalnirea cu Hristos? Cat de diferiti suntem in lume?
Suntem noi oare mai buni decat cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu?
Ne spovedim, tinem post, ne impartasim... dar ce facem oare pentru aproapele nostru? Se pare ca este necesar sa ne raportam la dragostea noastra pentru oameni pentru ca sinele nostru sa cunoasca calea cea buna!
Dupa cat se vede... mataniile, posturile si rugaciunile nu-s deajuns.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu