Niciodata nu suntem la adapost de atacul vrajmasului pentru el vine cu oferte ademenitoare, cele ce desfata fiinta.
E mai usor sa mergi pe drumul scurt, fara povarnisuri, sa accepti ceea ce-ti place si nu ceea ce te osteneste!
In Evanghelia de azi, Mantuitorul explica cum pana si cel care s-a straduit sa se lepede de pacate, o clipa de neatentie ajunge pentru a cadea in cursa. Cum? Pai asa de simplu!
Lauda de sine sau slava desarta, un gand de reusita, judecarea celorlalti, suficienta... etc. ... o clipa de multumire de sine te impinge spre alunecare, face ca sufletul sa-ti fie napadit de ispite.
Ispitele sunt si bune caci ele ne antreneaza spre a reusi sa ne construim platosa de aparare!
Credinta, rugaciunea si smereneia sunt arme de aparare pe careinsa trebuie sa le purtam permanent cu noi!
Zis-a Domnul: Cel ce nu este cu Mine, este împotriva Mea; și cel ce nu adună cu Mine, risipește. Când duhul cel necurat iese din om, umblă prin locuri fără apă căutând odihnă și, negăsind, zice: Mă voi întoarce la casa mea, de unde am ieșit. Și venind, o află măturată și împodobită. Atunci merge și ia cu el alte șapte duhuri, mai rele decât el, și, intrând, locuiește acolo; și se fac cele de pe urmă ale omului aceluia mai rele decât cele dintâi Luca 11, 23-2
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu