sâmbătă, 4 noiembrie 2017

SA NE RUGAM SI PENTRU CEILALTI

Meditand la pericopa evanghelica de azi, mi-am amintit cat de greu mi-a fost sa ma rog, aproape imposibil, in perioadele in care am urmat cele doua chimio-terapii! 
Afara de Rugaciunea lui Iisus, spusa fara nici o stare speciala, mecanic, si sa cant plangand Psalmul 102 nu puteam nimic! La vremea aceea nici nu stiam ca acest psalm are virtuti vindecatoare! De ce imi intrase muzica acestuia in minte...?
Poate pentru ca, atunci cand nu te poti ruga, o face Duhul Sfant pentru tine!
Chimia iti tulbura spiritul, ti-l tine intr-o stare vegetativa, luandu-i facultatea rugaciunii, reducand trairea interioara la  starea de aparare instinctiva. Te aperi caci simti ca totul - toti si toate - te ataca, iti sunt impotriva! 

La reuniunea pe care am avut-o in aceasta toamna, cu prilejul examenului meu teologic, parintele profesor Ioan Chirila, de la Cluj mi-a impartasit marturisirea unei batrane care suferind de o boala grea si careia i se puneau niste pachy-uri cu morfina i-a spus:
- Parinte, tare bune sunt lipiciurile astea , ca imi iau durerea cu mana, dar nu ma lasa sa ma rog!

Iata,  in astfel de cazuri, rugaciunile altora iti sunt de nepretuit folos!

Si nu pot sa scriu despre toate astea fara sa nu ma gandesc la ingerul pe care mi l-a trimis Dumnezeu mie la vremea suferintei, in persoana unei doamne, aflata peste mari si tari, pe care nu am intalnit-o niciodata fata catre fata, care m-a ajutat enorm. Mesajele ei zilnice trimise in toata perioada tratamentelor mele au catalizat puterea mea de rugaciune, aflata in stand by. Gesturile astea nu au pret! Doar Domnul le rasplateste!  

Ceea ce m-a invatat pe mine aceasta experienta este ca niciodata nu trebuie sa asteptam ajutorul din partea cuiva anume! Domnul stie cine, cand si cum vei primi semn de la El, prin persoane trimise de El! 
Mie, o necunoscuta aflata de mii de kilometri departare, mi-a intins o mana exact cand ma scufundam in hau prin neputinta de a ma apropia prin rugaciune de Hristos! 

Şi după ce a sfârşit toate aceste cuvinte ale Sale în auzul poporului, a intrat în Capernaum. Iar sluga unui sutaş, care era la el în cinste, fiind bolnavă era să moară. Şi auzind despre Iisus, a trimis la El bătrâni ai iudeilor, rugându-L să vină şi să vindece pe sluga lui. Iar ei, venind la Iisus, L-au rugat stăruitor, zicând: Vrednic este să-i faci lui aceasta, Căci iubeşte neamul nostru şi el ne-a zidit sinagoga. Iar Iisus mergea cu ei. Şi nefiind El acum departe de casă, a trimis la El prieteni, zicându-I: Doamne, nu Te osteni, că nu sunt vrednic ca să intri sub acoperământul meu. De aceea nici pe mine nu m-am socotit vrednic să vin la Tine. Ci spune cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea. Căci şi eu sunt om pus sub stăpânire, având sub mine ostaşi, şi zic acestuia: Du-te, şi se duce, şi altuia: Vino, şi vine, şi slugii mele: Fă aceasta, şi face. Iar Iisus, auzind acestea, S-a minunat de el şi, întorcându-Se, a zis mulţimii care venea după El: Zic vouă că nici în Israel n-am aflat atâta credinţă; Şi întorcându-se cei trimişi acasă, au găsit sluga sănătoasă. Luca 7, 1-10

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu