Asa precum astazi toate se invart in jurul banului, in vremea Domnului Hristos puterea era cea care lua mintile!
O sa ziceti ca si astazi se lupta pentru putere! Da, este adevarat insa banul este cel ce-i mana pe oamenii timpurilor noastre in sferele de putere, puterea fiind mijlocul prin care se poate ajunge la bani!
Irod nu a stiut sa interpreteze altfel proorocirile, vazand in Mantuitorul un posibil uzurpator al puterii sale!
Numai ca Mantuitorul nu venise nici sa cucereasca, nici sa stapaneasca ca un om, ci, Dumnezeu inomenit fiind, El s-a pus in slujba oamenilor cu umilinta, spre a-i invata cum trebuie sa fie pentru ca taramul lui Dumnezeu sa le fie casa cea vesnica!
Multora le-a fost imposibil de inteles altfel toate cele ce se intamplau.
Astazi am ajuns sa judecam orice fapta, fie ea si buna, banuind ca in spatele ei este un interes ascuns care... are ca finalitate castigul?
Poate lumea si-a schimbat obiectivele, directiile, insa natura umana a ramas aceeasi! Asemenea legile lui Dumnezeu, care nu pot fi ajustate, modernizate!
Eu, dupa fiecare citire a Evangheliei, ma intreb zi de zi: "ce as fi facut oare eu daca as fi fost acolo, contemporana cu Hristos"?!
„Înfricoșător
este scaunul acela de judecată, osânda de neînlăturat, iar chinul de
nesuferit. Dacă vrei să nu fii pedepsit nici aici, judecă-te singur,
cere-ți singur socoteală de faptele tale! Ascultă ce spune Pavel: "Dacă ne-am judeca pe noi înșine, n-am mai fi judecați" (I Corinteni 11, 31);
Dacă faci asta și mergi înainte pe acest drum, vei dobândi și cununa.
Dar cum să mă pedepsesc pe mine însumi? m-ai putea întreba.
Plângi,
suspină cu amar, smerește-te, chinuiește-te, adu-ți aminte de păcatele
tale, unul câte unul. Nu mic mijloc de pedepsire a sufletului este
acesta. Dacă ai ajuns la zdrobirea inimii, atunci știi că prin aceasta
mai cu seamă se pedepsește sufletul. Dacă ți-ai adus aminte de păcatele
tale, atunci știi câtă durere se naște de aici. De aceea Dumnezeu dă
unei astfel de pocăințe ca răsplată îndreptățirea, spunând: Spune tu mai
întâi păcatele tale, ca să te îndreptezi (Isaia 43, 26). Nu-i puțin
lucru pentru îndreptarea ta adunarea în minte a tuturor păcatelor tale.”
„Rău este să nu alegi de la început binele; dar mai mare e răul când nici nu vrei să te schimbi. Aceasta mai cu seamă îi face răi pe mulți oameni. (...) Nimeni să nu mai fie aşa, ci chiar de-ar fi căzut în cel mai mare păcat, să nu deznădăjduiască de schimbarea lui în bine. Îi este uşor să se ridice chiar din adâncurile răutății.”
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei
„În vremea aceea au venit unii la Iisus, vestindu-L despre galileenii al căror sânge Pilat l-a amestecat cu jertfele lor. Și El, răspunzând, le-a zis: Credeți oare că acești galileeni au fost mai păcătoși decât toți galileenii, fiindcă au suferit acestea? Nu! zic vouă; dar dacă nu vă veți pocăi, toți veți pieri la fel. Sau cei optsprezece, peste care s-a surpat turnul în Siloam și i-a ucis, gândiți oare că ei au fost mai păcătoși decât toți oamenii care locuiau în Ierusalim? Nu! zic vouă; dar de nu vă veți pocăi, toți veți pieri la fel. Și le-a spus pilda aceasta: Cineva avea un smochin sădit în via sa și a venit să caute rod în el, dar n-a găsit. Și a zis către lucrătorul viei: Iată, trei ani sunt de când vin și caut rod în smochinul acesta și nu găsesc. Taie-l; de ce să ocupe locul în zadar? Dar el, răspunzând, a zis: Doamne, lasă-l și anul acesta, până ce îl voi săpa împrejur și voi pune gunoi. Poate va face rod în anul care vine; iar de nu, îl vei tăia.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu