Și, intrând în templu, a început să dea afară pe cei care vindeau și pe cei care cumpărau în templu, iar mesele schimbătorilor de bani și scaunele vânzătorilor de porumbei le-a răsturnat. Și nu îngăduia să mai treacă nimeni cu vreun vas prin templu.
Și-i învăța și le spunea: Oare nu este scris: «Casa Mea casă de rugăciune se va chema pentru toate neamurile»? Voi însă ați făcut din ea peșteră de tâlhari.
Și au auzit arhiereii și cărturarii. Și căutau cum să-L piardă. Căci se temeau de El, pentru că toată mulțimea era uimită de învățătura Lui. Iar când s-a făcut seară, au ieșit afară din cetate. Dimineața, trecând pe acolo, au văzut smochinul uscat din rădăcini. Și Petru, aducându-și aminte, I-a zis: Învățătorule, iată, smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat. Deci, răspunzând, Iisus le-a zis: Aveți credință în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te și te aruncă în mare, și nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice.”
Marcu, 11, 11 - 23
Evanghelia zilei de azi, extrasa din Evanghelia dupa Marcu, al carui subiect il gasim si in Evanghelia dupa Mateu, este numita si evanghelia smochinului blestemat.
Fragmentul ni-L infatisaza pe Mantuitorul complet diferit, suparat si pedepsind, chiar blestemand!
Evanghelia dupa Matei reda aceasta intamplare cu mici diferente, firesti, daca e sa dam crezare celor care considera ca Evanghelia lui Marcu a fost prima si ca Matei ar fi preluat-o si ar fi dezvoltat-o!
Textul ar putea fi impartit in trei momente intre care unul, cel de-al doilea, pare sa nu aibe nici o legatura cu cele in care ni se vorbeste despre smochin! Si totusi...
In Evanghelii nimic nu este de prisos nici pus la intamplate!
Mai intai sa vorbim despre smochin.
Smochinul este un pom fructifer special, mistic, din punct de vedere biblic un simbol teologic!
Mai intai stim, si am mai spus-o de cate ori s-a ivit ocazia, ca smochinul este pomul care da primele roade si face fructe fără sa aibe frunze, florile fiind si primele fructe!
Rodeste pe tot parcursul verii si al toamnei, fiind ultimul pom fructifer al anului!
Iarna, cand nici un alt pom nu mai are rod, în smochin se va gasi mereu macar o smochină uscată!
Caci in smochin sunt fructe mereu!
Iisus gaseste insa un smochin care... are numai frunze.
Frunza de smochin are si ea, in Biblie, povestea ei, dominata de... ideea de ascunzis!
Sa ne amintim de Adam si Eva care, mancand din Pomul Cunoasterii, li s-au deschis ochii la amândoi şi au cunoscut că erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut acoperăminte!"
Noi, inca si azi ascundem singurul lucru de care avem nevoie si care ne lipseste: putinta de a iubi cu desavarsire!
Mai stim, din Traditie, ca Natanael, la vremea uciderii pruncilor, scapase de mania lui Iuda pentru ca parintii sai il ascunsesera, prunc fiind, sub frunzele de smochin... de unde si talcul intalnirii dintre el si Mantuitorului!
Smochinul este un pom cu lemn verde si cu rod permanent, si prin asta serveste de simbol mistic!
In Apocalipsă, Ioan ne prezintă un pom nou, care, de-a lungul celor douăsprezece luni ale anului, va face rod și va vindeca toate popoarele!
Pe drumul crucii, Iisus spune "dacă fac acestea cu lemnul verde, cu cel uscat ce va fi?" Luca 23, 31
Evanghelistul subliniază ca... nu era timpul smochinelor dar, asa cum am vazut, in smochin ar fi trebuit sa fie macar o fructa!
"Nu era timpul"... cuvintele acestea ne duc cu gandul la felul nostru de a amana pocainta! "Nu e inca timpul"..."Dumnezeu, Biserica ... mai tarziu... o sa avem timp pentru asta la batranete! Acum avem alte treburi!" Dar s-ar putea sa nu mai avem timp!
Este adevarat ca pentru rugaciune nu ne prea silim - poate doar la mare necaz, unii nici atunci!
Tineretea ne-o petrecem acumuland pacate... iar batranetea, daca o apucam, nu ne ajunge sa ni le marturisim si sa capatam iertare!
Dar revenind la smochin, iata, Iisus ne spune, in chip metaforic, delicat, ca în orice anotimp, in pomul nostru trebuie sa existe macar o smochina!
Pentru ca nu este un timp anume pentru a-L iubi cu adevarat pe Domnul, cum nu este un anume timp sa iubim pe seamenii nostri - orice timp, orice varsta adica, este buna pentru iubire, pentru iertare, pentru a darui si a ne darui, pentru a da slava pentru toate cate am primit, pentru a sti si a crede si pentru a ne pune in grija lui Dumnezeu!
Extrapoland, putem spune ca, aidoma smochinului, si noi, indiferent de vremea in care ne gasim, suntem chemați sa ne intarim credinta si să iubim… pentru că am fost creați după chipul lui Dumnezeu care este iubirea insasi, iar lipsa de iubire ne lasa neroditori si atrage blestemul!
A fi sub smochin mai inseamna si a fi inainte de moarte, inainte de a-L vedea pe Dumnezeu!
Tara Sfanta este plina de smochini si faptul ca in toate viile se planteaza smochini... este o alta apropiere simbolica intre Iisus, identificat a fi vita, si acest pom fructifer!
In pilda smochinului neroditor, vierul, care se roaga de Dumnezeu (stapanul) sa nu taie smochinul neroditor, asteptand doar, doar, va rodi pana insfarsit, este insusi Mantuitorul:
" Și le-a spus pilda aceasta: Cineva avea un smochin, sădit în via sa și a venit să caute rod în el, dar n-a găsit. Și a zis către vier: Iată trei ani sunt de când vin și caut rod în smochinul acesta și nu găsesc. Taie-l; de ce să ocupe locul în zadar? Iar el, răspunzând, a zis: Doamne, lasă-l și anul acesta, până ce îl voi săpa împrejur și voi pune gunoi. Poate va face rod în viitor; iar de nu, îl vei tăia." - Luca 13:6-9
Blestemarea smochinului este mai curand blestemarea nerodirii credintei.
Din lemnul crucii, pe care va fi rastignit Iisus, avea sa se nasca Biserica lui Hristos, un alt smochin, de data asta roditor!
In virtutea celor aratate mai sus, desi multi insista asupra acestui amanunt, este inutil sa ne intrebam, de ce Mantuitorul cauta in pom smochine, cand nu era timpul smochinelor!
Scopul cautarii, in mod evident, nu era nici macar foamea Sa, informatia potrivit careia El a flamanzit fiind doar opinia apostolilor!
Sf Ioan Gura de Aur spune:
"Uscarea smochinului (...) arată puterea pedepsitoare a lui Hristos. De altfel cuvintele: „Că nu era vremea smochinelor” ne arată că nu S-a dus la smochin pentru că-i era foame, ci pentru ucenicii Săi. Ucenicii s-au mirat foarte tare că s-a uscat smochinul, deşi Hristos făcuse până atunci minuni şi mai mari. Dar, după cum am spus, o astfel de minune era o noutate pentru ei; acum, pentru prima oară Şi-a arătat Hristos puterea Lui pedepsitoare.
De aceea nici n-a făcut minunea aceasta cu un alt pom, ci cu un smochin, cel mai umed dintre toţi pomii, ca şi prin aceasta să se arate şi mai mare minunea. Şi ca să afli că minunea aceasta a făcut-o Hristos pentru ei, ca să-i îndemne să fie curajoşi, (..) ce le spune mai departe? "Aveţi credinţă în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te şi te aruncă în mare, şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice."
Cat priveste asezarea tabloul izgonirii comerciantilor din Templu... intre blestemarea si uscarea smochinului neroditor, talcul este si mai important, si mai adanc!
Sa ne gandim la faptul ca in smochin erau multe frunze si nici un rod iar în Templu... multa lume, un adevarat targ si nici o rugăciune!
O zi binecuvantata!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu