PARIUL LUI PASCAL SI RASPLATA LUI HRISTOS

 

Zis-a Domnul către ucenicii Săi:

Cât de greu este celor ce se încred în bogății să intre în Împărăția lui Dumnezeu! Mai lesne este cămilei să treacă prin urechile acului decât bogatului să intre în Împărăția lui Dumnezeu. Iar ei, mai mult uimindu-se, ziceau unii către alții: Și cine poate să se mântuiască? Iisus, privind la ei, le-a zis: La oameni lucrul acesta este cu neputință, dar nu la Dumnezeu. Căci la Dumnezeu toate sunt cu putință. 

Și a început Petru a-I zice: Iată, noi am lăsat toate și Ți-am urmat. Iisus a răspuns: Adevărat grăiesc vouă: Nu este nimeni care și-a lăsat casă, sau frați, sau surori, sau mamă, sau tată, sau copii, sau țarine pentru Mine și pentru Evanghelie și să nu ia însutit acum, în vremea aceasta de prigoniri, case și frați și surori și mame și copii și țarine, iar în veacul ce va să vină - viața veșnică. 

Și mulți din cei dintâi vor fi pe urmă, iar cei din urmă vor fi cei întâi. 

Și erau pe drum, suindu-se la Ierusalim, iar Iisus mergea înaintea lor. Și ei erau uimiți și cei ce mergeau după El se temeau.”

MARCU 10: 24-32

Pentru meditatia la Evanghelia de azi, propun :

- un text al Sf Ioan Gura de Aur 

- un altul, care il priveste pe Blaise Pascal,  extras dintr-o pagina     

  Wikipedia

1. Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXVI, IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 868

… Dacă nu vrem să suferim dureri de dragul lui Hristos, totuși dureri suferim neapărat și din altă parte. 

Nici n-ai să fii nemuritor, dacă nu mori pentru Hristos! 

Nici n-ai să pleci de pe lumea aceasta cu bani, dacă nu-i arunci pentru Hristos! 

Pe acestea le cere Hristos de la tine; și pe acestea le vei da, chiar dacă nu ți le-ar cere El, pentru că ești muritor. 

Pe acestea vrea Hristos să le faci de buna ta voie. 

Numai atât îți cere Hristos: să faci pentru El acelea care datorită lor se duc și pier. 

Ai văzut, îți spune: Primește să suferi pentru Mine acelea pe care vrând-nevrând trebuie să le suferi! Adaugă faptei tale numai asta și am din partea ta îndestulătoare ascultare! Aurul pe care vrei să-l împrumuți altuia împrumută-Mi-l Mie și cu mai mult câștig și spre mai multă siguranță. Trupul, pe care vrei să-l dai să lupte în armata altuia, dă-l să lupte pentru Mine și te voi răsplăti din belșug cu răsplătiri mai presus de ostenelile tale! 

În toate afacerile tale preferi pe cel care-ți dă mai mult și când dai bani cu împrumut, și când cumperi, și când intri în oștire; dar numai pe Hristos Care-ți dă mai mult decât toți și infinit mai mult pe Hristos?

Ce înseamnă atâta ură împotriva Lui? 

De unde vei avea iertarea, de unde cuvânt de apărare, când nu vrei să preferi pe Dumnezeu oamenilor nici în lucrurile în care preferi pe oameni oamenilor? 

Pentru ce dai pământului comoara ta? 

Dă-o în mâinile Mele, îți spune Hristos. 

Nu ți se pare, oare, a fi mai vrednic de credință Stăpânul pământului decât pământul? 

Pământul îți dă înapoi cât ai pus în el, dar de multe ori nici atât; Dumnezeu însă, îți și răsplătește că-I dai Lui în păstrare comoara ta. Că ne iubește tare mult!”

2. Pariul lui Pascal

Ceea ce este cunoscut sub numele de Pariul lui Pascal este un raționament filozofic conceput de filozoful, matematicianul și fizicianul francez Blaise Pascal (1623–1662). 

El pleaca de la ideea ca toți oamenii își pariază cumva viata fie pe existența lui Dumnezeu, fie pe inexistența Sa. 

Bazându-se pe presupunerea că mizele sunt infinite, 

- dacă Dumnezeu există, și există cel puțin o probabilitate mică ca Dumnezeu să existe, Pascal susține că o persoană rațională ar trebui să trăiască ca și cum Dumnezeu există și să creadă în Dumnezeu. 

 

- Dacă Dumnezeu nu există, o astfel de persoană va avea doar o pierdere minimă (unele plăceri, lux etc.); în timp ce, în caz contrar, va obține câștiguri infinite (o eternitate în Rai) și va evita pierderi infinite (o eternitate în Iad). 

Din punct de vedere istoric, pariul lui Pascal a fost revoluționar, deoarece el a explorat un teritoriu nou în teoria probabilităților, a marcat prima utilizare oficială a teoriei deciziei și a anticipat filozofiile viitoare, cum ar fi existențialismul, pragmatismul și voluntarismul.

Teoria urmează următoarea logică (extrase din Pensées, part III, §233):

Dumnezeu există sau nu. 

Rațiunea nu poate decide între cele două alternative.
Este jucat un joc... în care va ieși cap sau pajură.
Tu trebuie să pariezi (nu este opțional).
Să analizăm câștigul și pierderea, pariind că Dumnezeu există. 

Să estimăm aceste două șanse. 

În cazul în care câștigi, câștigi totul; 

Dacă pierzi... nu pierzi nimic.

Pariază fără ezitare că El există. 

Ai de câștigat o infinitate de vieți fericite, o șansă de câștig împotriva unui număr finit de șanse de a pierde. 

Și așa propunerea noastră este de o forță infinită, atunci când există o miză finită într-un joc în care există riscuri egale de câștig și de pierdere, și un câștig potențial infinit.

Dar unii nu pot să creadă. Ei ar trebui să asimileze cel puțin incapacitatea de a crede și strădania de a se convinge pe ei.