sâmbătă, 22 mai 2021

"Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unul pe altul"


„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unul pe altul. 
Dacă vă urăște pe voi lumea, să știți că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât. Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar, pentru că nu sunteți din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăște. Aduceți-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, și pe al vostru îl vor păzi. Dar toate acestea le vor face vouă din pricina numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel Care M-a trimis pe Mine. Dacă n-aș fi venit și nu le-aș fi vorbit, păcat nu ar avea; dar acum n-au cuvânt de dezvinovățire pentru păcatul lor. Cel ce Mă urăște pe Mine urăște și pe Tatăl Meu. Dacă nu aș fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut, păcat nu ar avea; dar acum M-au văzut și M-au urât și pe Mine și pe Tatăl Meu; iar aceasta, ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: «M-au urât pe nedrept». Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine. Și voi mărturisiți, pentru că de la început sunteți cu Mine. Acestea vi le-am spus ca să nu vă poticniți în credința voastră. Vă vor scoate pe voi din sinagogi; și chiar va veni vremea când oricine vă va ucide pe voi va crede că aduce slujire lui Dumnezeu.”Ioan 15, 17–27; 16, 1–2

Fragmentul, la care suntem invitati sa reflectam astazi, face parte din miezul, esenta Evangheliei dupa Ioan! 
El constituie pregatirea noastra pentru momentele viitoare - Inaltarea si Coborarea Duhului Sfant.

Mesajul este ca iubirea totala pe care Tatăl o are pentru El, Fiul Sau cel din veci, este aceeași iubire pe care Iisus o are pentru fiecare dintre noi! 
Viața creștinului se defineste ca fiind iubirea pe care Iisus o are pentru noi. Iubindu-L, El devine viața noastra. 
El este în noi, caci pe cel pe care-l iubești îl porti mereu în inimă si devine viața ta, aerul, mancarea si bautura ta!

Credinta nu este o superstitie, nu este magia prin care, intonand niste cuvinte, suntem feriti de pericole! Credinta inseamna sa-L avem pe Iisus în noi, inima noastra sa fie ocupata de iubirea pentru El! 
Daca stim si intelegem această iubire, traim în ea si ea ne locuieste iar noi locuim in iubirea pe care Tatăl o are pentru Fiul Sau. 
Evident, nu pot nici cunoaste nici trai in iubire decat daca iubesc!

Indemnul: „Iubiți-vă unii pe alții, așa cum Eu v-am iubit pe voi”, ne ajuta sa descopar aceasta iubire prin care 
eu devin locuitor în casa Tatălui. 
Dacă nu imi iubesc aproapele, nu Il iubesc nici pe Tatăl și nici pe Fiul si, implicit și paradoxal, nu ma iubesc nici pe mine, care doar asa devin fiu infiat al lui Dumnezeu!

Exista o ordine a acestei iubiri: 
Il iubesc pe Tatal, pe Fiul, pe mine si, asa cum ma iubesc pe mine, il iubesc si pe aproapele meu!

Ce ar trebui, deci, sa Ii cerem, in rugaciuni, lui Dumnezeu, in numele Fiului Sau ? Puterea, capacitatea de a iubi!
Iubirea dintre noi, doar ea, ne da statutul de fii ai lui Dumnezeu si frati ai lui Iisus, Domnul nostru! Restul este doar minciuna!

Dumnezeu este iubirea reciprocă dintre Tatăl și Fiul si Duhul - este Treimea Sfanta si de o fiinta! 
Doar iubirea dintre noi face ca Treimea sa fie si pe pământ. 
Prin iubirea asta „Toți vor cunoaște că sunteți ucenicii Mei, dacă vă iubiți unii pe alții”.

Dacă ne iubim între noi, fara sa facem trieri pe diferite criterii, de lume impuse, toti oamenii vor înțelege că Dumnezeu este Tatăl si Lui ne inchinam!
Dacă nesocotim un singur om Îl vom nesocoti pe Iisus, Fiul, care s-a făcut ultimul dintre toți oamenii.

„Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unul pe altul”.


Cuvintele sunt simple, dar trebuie intelese ca ceva esential, vital! 
La ele suntem invitati sa meditam!
Tot ce facem in afara acestei iubiri este superstitie sau, mai rau, erezie!

„Pentru Hristos dragostea valorează totul. Ea este mama tuturor bunătăților, semnul de recunoaștere al ucenicilor Lui (Ioan 13, 35), ține strâns legate pe toate cele ale noastre, este trebuincioasă tuturor. Pe bună dreptate, deci, Hristos taie cu multă tărie rădăcinile și izvoarele urii, că ele vatămă dragostea. 
Nu socoti, deci, o exagerare cuvintele lui Hristos, ci gândește-te la faptele mari săvârșite prin îndeplinirea acestor porunci și minunează-te de blândețea acestor legi! Nimic nu-I este atât de drag lui Hristos ca unirea și legătura în dragoste a unora cu alții. De aceea și El însuși și prin ucenicii Lui - și prin cei din Noul Testament și prin cei din Vechiul Testament – vorbește foarte mult de porunca dragostei, răzbunând și pedepsind aspru pe cei ce o disprețuiesc, desființează dragostea și înrădăcinează în lume păcatul. De aceea și spunea Hristos: Când se va înmulți fărădelegea, se va răci dragostea multora (Matei 24, 12). Așa a ajuns Cain ucigaș de frate, așa Isav, așa frații lui Iosif! Așa au năvălit pe lume o mulțime de nenorociri! Pentru că s-a răcit dragostea! De aceea și Hristos taie din rădăcină, cu foarte multă grijă, tot ce o vatămă.”

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, Omilia XVI, VIII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 211-212

Amin


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu