Iisus Hristos - Fiul lui Dumnezeu

Zis-a Domnul către iudeii care crezuseră într-Însul: 

Aceasta este voia Tatălui Meu, ca oricine vede pe Fiul și crede în El să aibă viață veșnică, iar Eu îl voi învia în ziua cea de apoi. 

Deci, iudeii murmurau împotriva Lui fiindcă zisese: Eu sunt Pâinea ce S-a coborât din cer; și ziceau: Oare nu este Acesta Iisus, fiul lui Iosif, și nu știm noi pe tatăl Său și pe Mama Sa? Cum spune El acum: M-am coborât din cer? Iisus a răspuns și le-a zis:

Nu murmurați între voi. Nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu-l va aduce Tatăl, Care M-a trimis, și Eu îl voi învia în ziua cea de apoi.”  Ioan 6, 40-44

Discursul lui Iisus despre „pâinea care se coboara din cer” este asemenea dialogului purtat de Iisus cu samariteana, în care Isus a vorbit despre "apa care dă viață veșnică", cand samariteana i-a cerut: „Dă-mi si mie sa beau din această apă” care face sa nu mai insetezi. 

De data asta avem „o pâine” care dă viață veșnică deja de pe acum.  E acea pâine pe care toți o căutăm ca să trăim, cât mai bine posibil! Căutăm viața, sănatate si ne dorim sa nu cunoastem moartea. 

Aceasta e „pâinea” pe care o vrem si pentru care asudam!

Desigur, intuim cu totii ca e vorba despre Sfanta Euharistie, a carei esentiala taina trebuie insa sa o intelegem caci, fara sa intelegem acest mister, cand ne impartasim comitem o profanare!

El ne-a lasat sa intelegem ca "oricine vede pe Fiul și crede în El" ... poate "să aibă viață veșnică"! 

Urmandu-L pe Fiul, Il gasim pe Tatal care, prin Fiul, ne-a infiat pe noi!

Alegerea continuarii, a cautarii si a aflarii... ne apartine!

Instruirea, cunoasterea teoretica a cultului, fara traire nu ne apropie de Dumnezeu!  Dragostea este insa cea care ne ajuta sa-L gasim!

 

M-am intrebat - nu o data -  cum as fi procedat eu, ce as fi zis, ce as fi facut... de as fi fost contemporana cu Iisus!

Raspunsul vine insa cu timpul, cu timpul rugaciunii, al intelegerii iubirii, a castigarii duhovniciei. 

Apropiindu-ne de Mantuitorul, prin rugaciune, sperand la caldura Duhului Sfant, incercand sa punem in surdina duhul lumii, care ne bruiaza, vom putea intelege cele neintelese, ne vom regasi identitatea de fii, de copii infiati de Dumnezeu!

Daca El ajunge sa ni Se faca simtit este doar urmarea propriilor noastre nevoi, a propriilor noastre cautari.

Caci orice indoiala a noastra, orice intrebare in ce-L priveste este deja semnul nevoii noastre de El, nevoie ce dovedeste ca L-am gasit deja...   acolo unde este din veci: in launtrul nostru!