Azi lumea traieste dezbinare, asa cum dezbinare a fost mereu inaintea tuturor marilor tragedii care au zguduit-o de-a lungul istoriei.
Insa tot ce se petrece la scara mondiala exista, in mic, la nivelul relatiilor intre oameni. Orgoliile, ura, invidia, judecatile nepermise, pacatele firii si ale mintii, toate ne devoreaza, ne duc spre dezbinare si nu spre unire!
In unire si in dragoste suntem puternici! Acesta este motivul pentru care ispita dezbinarii ne sta ca oferta inainte!
Deaceea sansa omenirii sta in schimbarea fiecarui individ, prin urmarea cuvantului lui Dumnezeu!
Cineva nebotezat mi-a spus odata ca el nu are nevoie de Dumnezeu ca sa fie bun. Si el este un om bun. Nu pot judeca eu daca astfel se va mantui sau nu, caci asta este decizia Domnului.
Dar bun nu inseamna neaparat perfect si nepatat, 24 de ore din 24! Gresim si fara sa stim, ucidem adesea cu cuvantul, judecam fara sa avem acest drept, credem in zvonuri, detestam gratuit persoane pe care nici nu le cunoastem si asta uneori doar pentru ca au alta culoare de piele sau alta origine, ori necunoscuti de pe FB; mintim - fie si numai prin omisiune; ne simtim indreptatiti sa avem, sa fim, sa pretindem!
Omul este insa sortit greselii si deci pacatului!
Pentru ratacirile astea ale noastre avem nevoie de El, ca sa tinem calea cea dreapta, ca sa constientizam fiecare pas gresit, fiecare judecata pripita, fiecare eroare, fiecare clipa in care nu stim sau nu putem sa ne smerim!
Hristos este oglinda in care ne vedem asa cum suntem!
Exista derapaje si in randul crestinilor, demonul extremelor dezbinand Biserica insasi!
In Cartea Sfanta gasim raspuns la toate! Totul e sa nu scoatem cuvantul din context - precum sectele ce au impanzit lumea.
Şi a scos un demon, şi acela era mut. Şi când a ieşit demonul, mutul a vorbit, iar mulţimile s-au minunat. Iar unii dintre ei au zis: Cu Beelzebul, căpetenia demonilor, scoate pe demoni. Iar alţii, ispitindu-L, cereau de la El semn din cer. Dar El, cunoscând gândurile lor, le-a zis:
Orice împărăţie, dezbinându-se în sine, se pustieşte şi casă peste casă cade. Şi dacă satana s-a dezbinat în sine, cum va mai sta împărăţia lui?
Fiindcă ziceţi că Eu scot pe demoni cu Beelzebul. Iar dacă Eu scot demonii cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? De aceea ei vă vor fi judecători. Iar dacă Eu, cu degetul lui Dumnezeu, scot pe demoni iată a ajuns la voi împărăţia lui Dumnezeu. Când cel tare şi înarmat fiind îşi păzeşte curtea, avuţiile lui sunt în pace. Dar când unul mai tare decât el vine asupra lui şi-l înfrânge, îi ia toate armele pe care se bizuia, iar prăzile de la el le împarte.
Cel ce nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cel ce nu adună cu Mine risipeşte.
Luca 11, 14-23
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu