Omul are in el samanta de criminal datorita invidiei!
Cain si-a omorat fratele din acest motiv.
Invidia chiar daca nu se soldeaza realmente cu o crima este la fel de distructiva; este, de fapt, o crima, ce face rau in ambele sensuri: si persoanei care invidiaza si celei invidiate!
Pentru invidiosi nu conteaza necazurile tale, nici stradaniile, nici jertfele... ci doar reusitele!
Banuiesc ca invidia este peste tot aceeasi, indiferent de coltul de lume in care te gasesti.
Invidiosii ravnesc bunul si binele altuia, fara sa ia in seama jertfa ce le cuprinde!
Pe invidios nu-l intereseaza nici meritele, nici truda ta, iar suferintele tale sunt ca un balsam pentru el ... Invidia e oarba, este ucigatoare!
Privind in sinele meu, marturisesc ca nutresc totusi uneori un sentiment vecin cu invidia, pe care l-as putea numi ... admiratie!
E un soi de ... obiectiv visat pe care ma tem ca nu-l pot atinge!
Asta mi se intampla numai fata de cei care au trairi profunde duhovnicesti!
Nici case nici masini, nici alte averi, lauri ori succese, ci doar reusita duhovniceasca ma face sa tanjesc, sa imi doresc si eu sa ajung sa o am! Si asta... din totdeauna!
Pentru ca nimic nu cred ca este mai minunat decat sa traiesti in Duhul lui Dumnezeu!
Dar sunt nevrednica si... raman cu lacrimi de admiratie in ochi, rugandu-ma macar sa-i cunosc, sa-i intalnesc pe cei merituosi!
Cand ne incearca invidia ar trebui sa ne revenim repede caci Fiul lui Dumnezeu, Cel caruia ne inchinam, a fost rastignit din invidie.
„În vremea aceea arhiereii și fariseii au adunat sobor împotriva lui Iisus și ziceau: Ce este de făcut, pentru că Omul acesta săvârșește multe minuni? Dacă-L lăsăm așa, toți vor crede în El și vor veni romanii și ne vor lua și țara, și neamul. Iar Caiafa, unul dintre ei, care în anul acela era arhiereu, le-a zis: Voi nu știți nimic; nici nu gândiți că ne este mai de folos să moară un om pentru popor, decât să piară tot neamul. Dar aceasta n-a zis-o de la sine, ci, fiind arhiereu al anului aceluia, a prorocit că Iisus avea să moară pentru neam. Și nu numai pentru neam, ci și ca să adune laolaltă pe fiii lui Dumnezeu cei risipiți. Deci, din ziua aceea, s-au hotărât să-L omoare. De aceea, Iisus nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo într-un ținut aproape de pustie, într-o cetate numită Efraim, și acolo a rămas cu ucenicii Săi. Și erau aproape Paștile iudeilor și mulți din țară s-au suit la Ierusalim mai înainte de Paști, ca să se curățească. Deci, căutau pe Iisus și, pe când stăteau în templu, ziceau între ei: Ce vi se pare? Oare nu va veni la sărbătoare? Iar arhiereii și fariseii dăduseră porunci ca, dacă va ști cineva unde este, să dea de veste, ca să-L prindă.”
IOAN 11:47-57
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu