duminică, 10 mai 2020

Slabanogul din Videzda - evreul ratacitor

Pericopa din Evanghelia dupa Ioan, in care ni se relataza minunea facuta de Mantuitorul Hristos la scaldatoarea Vitezda, are o multime de mesaje, pe masura renumelui acestei evanghelii, numita si a semnelor!

In meditatia pe care am facut-o la acest fragment, am luat in calcul un anume aspect.
Ascultand insa astazi predica IPS Iosif,  incerc si eu sa privesc aceasta pericopa si din alt unghi. 

Slabanogul este ales anume, asta este evident, dar de ce?        Poate, intre altele, si pentru ca acesta poseda toate tarele omului cazut, amintindu-ne, prin reactiile lui, chiar de protoparintii nostri!
  • Intelegem ca desi statea acolo de 38 de ani... tot nu avea om! Putem extrapola si astfel sa consideram ca se complacea cumva de atatia ani situatiei. Daca ne gandim ca slabanogeala este starea omului cazut in pacat, putem spune ca ni se prezinta o persoana care se complace pacatului! 
  • Nu si-a facut nici prieteni, nu a strigat dupa ajutor, nu s-a straduit cu nimic sa iasa din starea de slabanogeala...
  • La intrebarea Mantuitorului Voieşti să te faci sănătos? nu a raspuns cu hotarare ca vrea ci si-a expus motivele pentru care este inca slabanog: Doamne, nu am om ca să mă arunce în scăldătoare când se tulbură apa; că, până când vin eu, altul se coboară înaintea mea! Asadar el nu avea nici o vina ca nu reusise sa se vindece -   vina era a... sortii lui nefericite prin care era condamnat sa nu aibe pe nimeni!
  • Odata sanatos, purtandu-si el insusi patul, este interpelat de mai marii bisericii: "Este zi de sâmbătă şi nu este îngăduit să-ţi iei patul". Prins cumva in afara legii si pasibil de pedeapsa, desi fericit, fostul neputincios, de frica, nu este capabil de altceva decat sa dea vina pe cel care tocmai il vindecase, intocmai lui Adam: Cel ce m-a făcut sănătos, Acela mi-a zis: Ia-ţi patul tău şi umblă. 
  • Ulterior, cand, Mantuitorul il reintalneste si il avertizeaza sa nu mai pacatuiasca, ca sa nu i se intample ceva si mai rau, el intelege Cine l-a vindecat: Atunci, omul a plecat şi a spus iudeilor că Iisus este Cel Care l-a făcut sănătos.
Exista o carte veche a Bisericii in care se afla povestea slăbănogului din Vitezda.
Se spune ca acesta se numea Isac Lachedem  dar i se mai spune şi evreul rătăcitor. 

Când Mântuitorul mergea cu Crucea în spate pe dealul Golgotei, urmat de mult popor, hulit şi batjocorit, nemâncat şi însetat, obosit de greutatea Crucii a ajuns în dreptul casei acestui om, căci pe acolo ducea drumul spre Golgota. 
Povestea spune ca acesta ar fi ieşit şi el la poartă împreună cu vecinii lui şi, când L-a vazut, recunoscandu-l, Domnul s-a bucurat şi l-a rugat să-i dea puţină apă, dar omul i-a zis: „Nu-ţi dau apă, mergi de aici!”
Iisus l-a rugat să-i dea voie macar să stea puţin să se odihnească pe banca de la poarta lui, dar el i-a zis cu asprime: „Nu-ţi dau voie să stai, mergi de aici!” şi L-a imbrancit.
Atunci Domnul Hristos S-a întors către el şi i-a zis:

„De acum încolo să mergi şi tu mereu, până la a doua Mea venire!”

Despre acest evreu nerecunoscător, care, evident, s-a asociat intre timp cu hulitorii, se spune aceata că trăieşte şi astăzi şi umblă neîncetat, străbătând pământul în lung şi-n lat, călătorind neincetat, fără să i se întâmple ceva. Merge prin pustietăţi, prin jungle, printre animalele sălbatice cele mai periculoase. S-a aruncat chiar în vulcanul Vezuviu, din Italia, dorind să moară, dar nu i s-a întâmplă nimic căci blestemul dumnezeiesc este peste el.

Se spune că si animalele sălbatice vin până lângă el, îl miros, dar aşa scârbă le este de el, că nici unul nu il atinge. 

Si sunt aproape 2000 de ani de cand el merge şi merge mereu pe pământ! 
Evreul rătăcitor nu mai doreşte nici să se facă sănătos, nu mai cere om să-l bage în scăldătoare, ci tot ce vrea cu toată inima e să găsească pe cineva care să-l poată omorî, dar nimeni nu poate să-i ia viaţa.

Oamenii fug de el şi toate vietăţile periculose îl ocolesc. 

Nici lucrurile neînsufleţite nu-l primesc, ci toate îi vorbesc spunându-i cuvintele pe care i le-a spus Mântuitorul atunci la poarta casei lui: „Mergi, mergi…!”, iar el merge până va veni Domnul să judece viii şi morţii. 
Blestemul dumnezeiesc a căzut peste el ca şi peste toţi cărturarii, fariseii şi preoţii cei mai de seamă!"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu