SA CREZI CU OCHII INIMII

Ajunsi la capitolul al 12.lea? incheiem partea I a Evangheliei dupa Ioan (asa-numita Cartea semenelor - de la cap.2 la 12) in care temele principale au tratat două idei: 

• Iisus –viaţa şi  

• Iisus - lumina lumii. 

Partea a doua a Evangheliei va aborda teme legate de ideea fundamentala a iubirii de Dumnezeu ca si cea a iubirii lui Dumnezeu pentru lume, iubire manifestată plenar în patima şi moartea lui Iisus. 
Pe langa temele legate de conceptul iubirii, evanghelistul mai asociază şi pe cele ale co-patimirii şi unităţii creştine, ca roade ale Duhului Sfant.

In capitolul 12, relatarea evanghelistului  dezvoltă o anumita tensiune  , care anunta deja patimile!

Mântuitorul Însuşi spune că „a venit ceasul să fie preamărit Fiul Omului”, „ceasul”  insemnand punctul maxim al parcursului care-L duce spre patimi , iar "preamărirea" Mântuitorului, de care vorbeşte evanghelia, este cea dobândită  doar prin suferinţa şi prin moartea pe Cruce!

Si Mântuitorul chiar explica acest lucru: 

„Adevărat vă spun vouă, dacă grăuntele de grâu când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur, iar dacă va muri, aduce multă roadă” (12, 24). 

Aşadar, moartea Mântuitorului însemna ceva mai mult decat moartea in sine, insemna dobândirea unei noi vieti, a vieţii eshatologice. 

Pe langa ideea de baza a Luminii-Hristos, citind printre randuri, aflam ca in jurul Mantuitorului erau multi iudei care credeau in El dar, de teama de a nu fi izgoniti din sinagogi,
se ascundeau.
Nu e greu de observat ca nu toti cei care l-au vazut pe Hristos au fost capabili sa si creada in El! 
Ochii trupesti nu sunt eficienti nici azi  pentru intelegerea adanca a dumnezeirii!  Vorba Sf. Augustin:  
"Am fost lăudați pentru că nu am văzut și am crezut. De fapt, până și iudeii L-au văzut pe Hristos. Nu este un lucru mare să-L vezi pe Hristos cu ochii trupului, ci e mare lucru să crezi în Hristos cu ochii inimii."

.„În vremea aceea fariseii ziceau între ei: Vedeți că nimic nu folosiți! Iată, lumea s-a dus după El. 
Și erau niște elini, din cei ce se suiseră să se închine la sărbătoare. Deci aceștia au venit la Filip, care era din Betsaida Galileei, și l-au rugat zicând: Stăpâne, vrem să-L vedem pe Iisus. Filip a venit și i-a spus lui Andrei, iar Andrei și Filip au venit și I-au spus lui Iisus. Iar Iisus le-a răspuns, zicând: 
A venit ceasul ca să fie preaslăvit Fiul Omului. Adevărat, adevărat zic vouă că, dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă. Cel ce își iubește sufletul îl va pierde; iar cel ce își urăște sufletul în lumea aceasta îl va păstra pentru viața veșnică. Dacă-Mi slujește cineva, să-Mi urmeze și, unde sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă-Mi slujește cineva, Tatăl Meu îl va cinsti. Acum sufletul Meu e tulburat; și ce voi zice? Părinte, izbăvește-Mă de ceasul acesta? Dar pentru aceasta am venit: pentru ceasul acesta. Părinte, preaslăvește-Ți numele! 
Atunci a venit glas din cer: Și L-am preaslăvit și iarăși Îl voi preaslăvi. Iar mulțimea, care stătea și auzea, zicea: A fost tunet! Alții ziceau: Înger I-a vorbit! Iisus a răspuns și a zis: Nu pentru Mine s-a făcut glasul acesta, ci pentru voi. Acum este judecata acestei lumi; acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. Iar Eu, când Mă voi înălța de pe pământ, îi voi aduce pe toți la Mine.  
Iar aceasta zicea arătând cu ce moarte avea să moară. I-a răspuns, deci, mulțimea: Noi am auzit din Lege că Hristos rămâne în veac; și cum zici Tu că trebuie să fie înălțat Fiul Omului? Cine este Acesta, Fiul Omului? 
Deci le-a zis Iisus: Încă puțină vreme Lumina este cu voi. Umblați cât aveți Lumina, ca să nu vă prindă întunericul. Căci cel ce umblă pe întuneric nu știe unde merge. Cât aveți Lumina, credeți în Lumină, ca să fiți fii ai Luminii.”