IUBIREA - PORUNCA DUMNEZEIASCA

E nevoie uneori de atat de putin, ca sa inseninezi un suflet intristat!

E destul un gest, un zambet, o privire, cateva randuri, o vorba si marasmul unui nefericit se poate transforma, ca prin minune, daca nu in fericire, macar in ceva suportabil.

O simpla conversatie poate opri pe cineva din drumul spre moarte!

Un telefon, un SMS, ori un email, moderne mijloace de comunicare, pot sterge lacrimi, pot readuce curajul pierdut.

Adeseori ne cramponam de nerecunostinta celor din jur, de bani, timp, constrangeri ca cele din aceste zile de izolare,  toate fiind motive puse ca obstacol in calea iubirii de oameni.

Trecem pe langa nefericirile celorlalti ignorand adevaratele gesturi de compasiune, de dragoste si facand asta trecem peste propria noastra salvare! 

Gesturile iubirii sunt simple, extrem de simple si ne sunt la indemana mereu! 

In iubire sta secretul fericirii!

- Ni se pare ca suntem urati de lume?

      - "M-a urât pe Mine mai înainte de voi" zice 

Mantuitorul.

- Ne simtim prigoniti?
       - dacă M-au prigonit pe Mine... cum ne spune El... oare de ce ne-am supara?
- Ne simtim persecutati?  
       - Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. 
Si stiind asta nimeni si nimic nu ne va face sa ne simtim prost!

Si,  daca ne declaram iubitori de Hristos, nimic nu ar trebui sa ne intristeze!
 

Daca ne-am gandi mai putin la bicisnica noastra existenta umana, imbibata in sentimente ostile, nu cumva am fi mai fericiti?  Oare nu ar fi mai de folos daca ne-am propune sa ne incredem mai putin in "minunata noastra capacitate de a ne descurca"  si sa fim mai smeriti, recunoscand ca, de fapt, nimic nu facem singuri si ca o multime de oameni contribuie zilnic la mica noastra fericire?

De ne-am iubi unii pe altii, asa cum a poruncit Mantuitorul,

am putea intr-adevar schimba lumea, sau macar am ... ameliora-o!

Meditand la lipsa noastra de iubire pentru ceilalti putem intelege ca finalitatea ei  nu este altceva decat... singuratatea!

Lumea lui Dumnezeu este lacasul iubirii!

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: 
Aceasta vă poruncesc: Să vă iubiți unul pe altul. 
Dacă vă urăște pe voi lumea, să știți că M-a urât pe Mine mai înainte de voi. Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar, pentru că nu sunteți din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăște. 
Aduceți-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. 
Dacă M-au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, și pe al vostru îl vor păzi. Iar toate acestea le vor face vouă din pricina numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel Care M-a trimis. Dacă n-aș fi venit și nu le-aș fi vorbit, păcat nu ar avea; dar acum n-au cuvânt de dezvinovățire pentru păcatul lor. Cel ce Mă urăște pe Mine urăște și pe Tatăl Meu. Dacă nu aș fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut, păcat nu ar avea; dar acum M-au și văzut și M-au urât, și pe Mine, și pe Tatăl Meu. Dar aceasta s-a făcut ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: «M-au urât pe nedrept».
Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine. Și voi mărturisiți, pentru că de la început sunteți cu Mine. Acestea vi le-am spus ca să nu vă poticniți în credința voastră. Vă vor scoate pe voi din sinagogi; dar vine ceasul când oricine vă va ucide pe voi va crede că aduce slujire lui -Dumnezeu.” IOAN  15, 17-27; 16, 1-2