Zic vouă că oricui are i se va da, iar de la cel ce nu are și ceea ce are i se va lua. Iar pe acei vrăjmași ai mei, care n-au voit să domnesc peste ei, aduceți-i aici și tăiați-i în fața mea. Și, zicând acestea, mergea înainte, suindu-Se la Ierusalim.” Luca 19: 11-28
Evanghelia de azi este varianta lucana a pildei talantilor din evanghelia dupa Matei (cap 25).
Analizandu-le, tragem concluzia ca mesajele sunt un pic diferite!
Evanghelistul Matei ne prezintă pilda talanților în care arată că fiecare om primește daruri diferite: căci un om primește cinci, un altul doi, iar un altul doar un talant… dat răsplata este egală pentru toți: „Intră în bucuria Stăpânului tău”.
În schimb, evanghelistul Luca subliniază că toți avem aceeași talanți, căci toți avem o viață, care este mai mult sau mai puțin egală pentru toți… Problema este felul în care noi ne responsabilizăm în această viață pentru a răspunde Iubirii cu iubire.
Luca urmărește desi să catalizeze responsabilitatea noastră stiind ca rezultatele diferă de la om la om.
In pilda minelor (o mina fiind echivalentul a 800 de gr.aur) slujitorii, in numar de 10, sunt invitati sa administreze fiecare cate 10 mine. (cifra 10 sugerand un TOT UNITAR)
"Negutatoria" (o activitate menita sa aduca profit), pe care trebuie sa o faca slugile cu minele primite de la stapan, in lipsa sa, nu este altceva decat efortul, stradaniile noastre spirituale - rugaciune, infranarea, urmarea invataturilor - facute dupa reguli bine stabilite, efort pe care Domnul il rasplateste inmultind Duhul in noi.
Drumul dezvoltarii noastre spirituala are doua etape: una lucratoare si alta revelatoare.
In baza darului primit la botez, suntem chemati sa lucram permanent la curatirea noastra si sa urcam duhovniceste. Inima noastra trebuie sa fie astfel bine pregatita pentru a putea ajunge la etapa urmatoare, care presupune cresterea efectiva a duhului in noi ca urmare a lepadarii de sine, de ego.ul nostru.
Daca in prima etapa ne focalizam pe trup, etapa a doua a formarii noastre duhovnicesti implica cresterea spirituala calitativa, sporirea Duhului in noi, prin contemplatie.
Desi ni se pare greu de crezut, prima parte a drumului duhovnicesc, in care ne gasim, practic, majoritatea covarsitoare a crestinilor, este infinit mai simpla decat partea a doua, in care concentrarea, detasarea de zgomotul lumii, meditatia... ne ajuta efectiv sa urcam spiritual, apropiindu-ne prin Duh de Taina lui Dumnezeu!
Asadar stapanul din pericopa noastra cand revine cere socoteala slugilor - aluzie la Judecata de apoi - iar ele primesc rasplata pe masura stradaniei lor.
Extrapoland, cel care s-a trudit sa sporeasca duhovniceste, curatindu-si trupul, inima si mintea, innoindu-le spre implinirea poruncilor, a sporit harul in el unindu-se spiritual cu Dumnezeu!
Pilda continuă, aratandu-ne sluga care nimic nu a facut - ci au ramas doar cu ceea ce a primit! - Si, in aceasta situatie se afla mii si mii de botezati !
Ne straduim sa facem pentru copii botez cu petreceri fastuase si ne cam oprim aici! Copii nu mai merg la biserica, nu sunt impartasiti, nu invatadespre Dumnezeu, nici sa se roage, nu stiu ca iubirea e porunca, nu doar o vorba! Pare ca ii botezam doar ca sa petrecem si sa primim cadouri! Botezul nu este inutil, dar e doar un pas pe drumul duhovnicesc pe care trebuie sa-l parcurgem! De la botez purcedem la implinirea poruncilor!
Versetele ce urmeaza vorbesc despre rasplata lui Dumnezeu.
Cel nelocuit de Duhul lui Dumnezeu nu înţelege de ce i se da mai mult tot celui care are mai mult.
Cel care are Duh ştie insa că stradania credinciosului atrage spre el energiile necreate ale Duhului Sfânt şi, cu cât primeste Duh, cu atât are puterea să atragă alte energii, sporind şi mai mult în acelaşi Duh, şi ca acest proces este perpetuu!Si pilda se încheie astfel:
"Zic vouă: Că oricui are i se va da, iar de la cel ce nu are şi ceea ce are i se va lua.
Pe intreg parcursul vietii noastre avem obligatia să facem să rodească in noi iubirea, și nu egoismul, pacea, și nu războiul, armonia, și nu discriminarea… adica facem să rodească viața si nu moartea.
Timpul nostru lumesc fiind scurt este valoros, viața noastră este prețioasă, dar nu in valoare absolută, ci pentru că este o trecere, in parcurs necesar sa ne procurăm adevăratul lucru prețios și absolut, care este cel de a iubi, pe Dumnezeu și pe aproapele!
Timpul vieții noastre ne-a fost dat intru sporire! Altfel nimic nu ar avea rost!
Dacă ne dorim sa nu fim precum sluga vicleana, sa nu se ia de la noi darul Duhului Sfant si sa nu fim dati la o parte la Judecata cea Dreapta, e necesar să ne straduim acum să împlinim poruncile Domnului, "sa ne lepădăm de sinele nostru, sa ne luam crucea si sa-I urmăm Lui"!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu