luni, 24 octombrie 2016

LUNI...

Cate ceva despre sfarsitul de saptamana si misiunea credinciosilor


Week end-ul este un prilej de a recupera energia consumata in exces in timpul celor 5 zile lucratoare.

Nu imi aduc insa aminte ca bunicii si parintii mei sa se fi distrat in zilele de sambata si duminica! 

Sambata se lucra, ca in fiecare din celelalte zile, iar duminica, pentru bunicii mei, era ziua Domnului! Mama o mai scalda intre traditie si necesitati asa ca mai si spala, calca ori gatea, ceea ce pentru bunica era de neconceput!

Eu am un program de we destul de fix.
Sambata e ziua mea de... rasfat, iar Duminica... ziua cand sunt cu Domnul!
Sambata scriu, fac sport, ma intalnesc cu prietena mea, mancam uneori impreuna, comentam politica, ne tinem la curent cu ce am mai aflat, ne plimbam, daca vremea permite, vedem un film... Nu suntem pasionate de shoping!
 
Duminica eu merg la biserica. 
Dupa liturghie, parohul nostru tine niste cursuri de studiu biblic de nu-ti vine sa il lasi sa mai plece! 
In general, in fiecare duminica e ceva de gustat la biserica: un ceai, o cafea, o prajitura, mini-agapa asta fiind ocazia de a ne cunoaste, de a mai schimba o vorba... 
Apoi, unii se mai risipesc prin restaurantele din preajma bisericii unde grupuri, grupulete servesc dejunul! Chelnerii ne cunosc deja... Cand sunt sarbatori mancam chiar in biserica!
Daca prietena mea reuseste sa vina la biserica - ea are o persoana varstnica in ingrijire - ramanem sa mancam in oras.

Sambata am vazut impreuna un film bun, facut dupa o carte buna: MAL DE PIERRES, cu Marion Cotillard - o imbinare eterica intre realitate si imaginatie! 

Dumninica, dupa liturghie, am dejunat in oras. 
M-am intors, m-am odihnit... am citit, m-am rugat!

In pasajul evanghelic de azi se vorbeste despre o minune a Mantuitorului dar si despre declaratia proprie cu privire la  Misiunea Sa: 

"Trebuie să binevestesc împărăţia lui Dumnezeu şi altor cetăţi, fiindcă pentru aceasta am fost trimis."

Numai ca, odata ce Mantuitorul si-a incredintat atributiile Sale apostolilor Sai (Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura.), misiunea propovaduirii ni se transmite implicit si noua!

Liturghia, la care participam in Biserica, umplandu-ne cu har si primind Trupul si Sangele Domnului, nu se termina odata cu iesirea noastra, ci continua  prin noi, credinciosii, dincolo de zidurile Bisericii, implinind ceea ce se cheama Liturghia de dupa Liturghie! 

Cum?
Traind in Hristos! 

Daca mergem la Liturghie, pupam icoane, facem cruci dar, iesind din Biserica, revenim la traiul pacatos - barfim, uram, invidiem, mintim ori inselam...  este ca si cum am manca ceva bun iar apoi ne-am baga degetele pe gat sa aruncam totul afara! Asta eu o numesc anorexie duhovniceasca!
Marturisesc ca am trecut si eu prin faza asta... cand ma lasam lumii.

Apropierea de Dumnezeu trebuie sa ne marcheze in fiecare clipa a existentei noastre, sa ne schimbe radical, traind dupa regulile binelui lasate noua de Dumnezeu!

Şi sculându-Se din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Iar soacra lui Simon era prinsă de friguri rele şi L-au rugat pentru ea. Şi El, plecându-Se asupra ei, a certat frigurile şi frigurile au lăsat-o. Iar ea, îndată sculându-se, le slujea; Dar apunând soarele, toţi câţi aveau bolnavi de felurite boli îi aduceau la El; iar El, punându-Şi mâinile pe fiecare dintre ei, îi făcea sănătoşi. Din mulţi ieşeau şi demoni, care strigau şi ziceau: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Dar El, certându-i, nu-i lăsa să vorbească acestea, că ştiau că El este Hristosul. Iar făcându-se ziuă, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu; şi mulţimile Îl căutau şi au venit până la El, şi-L ţineau ca să nu plece de la ei. Şi El a zis către ei: Trebuie să binevestesc împărăţia lui Dumnezeu şi altor cetăţi, fiindcă pentru aceasta am fost trimis. Şi propovăduia în sinagogile Galileii. 
Luca 4, 38-44

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu