SA VORBIM DESPRE... FERICIRE

Nu este zi sa nu citim macar cateva indicatii despre .... cum sa facem sa fim fericiti!

Exista si antrenori care te pot instrui in arta de a fi fericit.

Lucrurile par simple: iti iei un "coach" si... devii imediat fericit!

Numai ca viata e mai complexa iar fericirea nu prea e tot una cu desfatarea, huzurul si prosperitatea si nu e nici la indemana oricui! 

Nu intamplator apostolul Luca s-a opri la doar... 4 Fericiri (Evanghelia de azi- Luca 6: 17-23!)  care-i privesc pe saraci, flamanzi, detestati si intristati!

Omul a fost facut sa fie nemuritor si sa traiasca fericit in Imparatia fara de sfarsit a lui Dumnezeu. 

Caderea omului, prin neascultare, i-a adus moartea si  pedeapsa de a manca paine castigata prin sudoarea fruntii, dar amintirea  nemuririi si dorul de ea, precum si vocatia fericirii, nu i le-a luat nimeni, el avand sansa mantuirii si putinta de a trai fericirea deplina in imparatia lui Dumnezeu, gratie sacrificiului hristic!

Mantuitorul ne propune fericirea care se ridica deasupra acestei lumi preocupata de bunastare!

Trairea fericirii pamantene se masoara in clipe!

• Pentru a ajunge sa fii fericit - fie si pentru acele cateva zecimi de secunda - e nevoie mereu de un scop, de un ideal, fara de care nu se poate accede la fericire.

• Idealul acesta se naste la nivelul ratiunii si, cum ratiunea singura este ucigatoare, sfarsim tisti, caci constatam ca fara dragoste nu putem fi fericiti. (si despre iubire, ca si conditie a fericirii, va fi vorba in Evanghelia Duminicii ce vine!)
  Nefericirea, in mod paradoxal, vine de se instaleaza in suflet si monopolizeaza atunci tocmai mintea, nelasand-o sa mai rationeze corect! Depresia ia astfel repede locul asa-zisei fericiri! "Ratiunea pura, rece, impiedica simtirea fericirii". 
  Caci fericirea se naste in minte dar se traieste in suflet!

• Pentru a trai fericirea mai este necesar si sa fi trecut printr-un chin, printr-o suferinta extrema, care sa fi produs la nivelul constiintei o ruptura capabila sa faca saltul necesar accederii la fericire! Suferinta, dupa propria mea experienta, are valori terateutice. Ea te ajuta sa vezi, sa capeti perspectiva, te trezeste, te desteapta!

Restul, tot ce este azi vandut consumatorului contemporan drept fericire, nu este decat o chestie de liniste aparenta, de confort, de desfatare pasagera, placeri frivole care trec repede, unele dand chiar dependenta, fiind nevoie mereu de "marirea dozei", ca la drogati, pentru a reusi sa-ti asiguri sorogatul de fericire.

A considera ca fericirea tine de casa, piscina, masina si vacante, conturi grase, sex si altele de felul acestora, este absolut o confuzie!

Le visezi, te zdrobesti sa le ai si, cand ajungi sa le ai... constati cu stupoare ca te asteptai sa iti aduca mult mai multa... "fericire", asa ca ramai cu o amaraciune, o umbra... un "ce", un gol. Si... cauti cu disperare altceva, iti fauresti alt scop, cauti alte placeri cu care speri sa il umpli! 
Cu cat mai multe placeri, cu atat tristetea de dupa... e mai mare! Caci exista mahmureala dupa orice exces!

Azi batranetea, boala si moartea sunt cosmarul omului. De aceea ne indopam cu medicamente, cu analgezice si anxiolitice caci a devenit... "nedemn" sa suferi!  
Cautam sa taiem legaturile nervoase care percep suferinta. 

Asta insa ne taie si drumul spre cunoasterea fericirii!

Omul a fost creat sa fie fericit! 

Porunca de a nu gusta din Pomul Cunoasterii nu avea legatura cu ascunderea vreunui adevar, ci era o masura de protectie care urma sa-l fereasca pe om de pericolul de a deveni prea constient si legat de placerea trecatoare si neesentiala, care-l impiedica sa ajunga la fericirea desavarsita!

Crestinismul cultiva cele trei virtuti cardinale - credinta,
speranta si iubirea - considerandu-le parghii ale gasirii fericirii. 

• Credinta transfigureaza totul! Astfel omul care crede poate trece dincolo de orice chin - traind fericirea mistica!

Saltul produs in momentul suferintei se face, pentru un crestin, prin unul dintre acesti trei vectori. 

Un crestin creste duhovniceste atunci cand sufera, caci

suferinta deschide ochii mintii permitandu-i sa devina sensibil si sa intrezareasca fericirea catre care tinde, indumnezeindu-se! 

• Speranta, in promisiunile lui Dumnezeu, este odgonul de care ne prindem spre a iesi din abis, este convingerea ca dincolo... e mereu Cineva care ne iubeste si e Ceva care ne salveaza. 
• Cat priveste iubirea, ea este esentiala in cautarea si aflarea fericirii!

Iubirea de aproape este insasi cheia gasirii unei fericiri in care credinta da speranta si speranta da putere spre explorarea capacitatii personale de a iubi.

Fericirea nu se poate trai de unul singur, egoist. Treimea este supremul exemplu al iubirii desavarsite! Ceva mai frumos si mai perfect nu exista!
Fericirea deplina se naste din iubirea fata de celalalt care devine o prelungire a sinelui si ea se vrea impartasita!

Fara iubirea de aproape nu poti gusta nici chiar fericirea de tip erotic!
Dragostea de tip erotic este o treapta spre implinirea omului ca inceput al creatiei, a omului celui dintai creat, unic, unul si intreg! Iubirea erotica este cautarea si trairea fericirii intregului!

Blaise Pascal spunea : "Ce ne îndeamnă la această sete eternă (de fericire) şi la această neputinţă(de a o gasi), dacă nu faptul că a existat cândva în om o fericire adevărată, din care nu-i mai rămâne acum decât semnul şi urma goasă pe care el încearcă s-o umple cu tot ce-l înconjoară, căutând în lucrurile absente ajutorul pe care nu-l obţine de la lucrurile prezente, dar care sunt toate incapabile să i-l dea, pentru că această prăpastie nesfârşită nu poate fi umplută decât de un lucru infinit şi imuabil, adică de Dumnezeu însuşi."

Dar ... fiecare isi cauta singur fericirea si daca nu o gaseste o fabrica din lucrurile pe care le are la indemana, mintindu-se ca a gasit acel ceva dupa care sufletul tanjeste si va tanji pana la moarte.

Ce crestin nu a auzit de celebrele Fericiri pomenite de Mantuitorul Hristos in Predica de pe Munte!
Azi ni se propune varianta "scurta" a Fericirilor, cea cuprinsa in Evanghelia Sf. Luca, care aminteste doar ... 4 Fericiri - spre deosebire de Sf. Matei (cap.5), care enumera 9 Fericiri, formula cea mai cunoscuta.
Pasajul  nu face decat sa ne pregateasca pentru ceea ce urmeaza sa ne fie prezentat in Duminica ce vine.

Luca isi completeaza cele 4 Fericiri cu... 4 Vai-uri, in care sunt avertizati si deplansi cei care nu urmeaza calea cea dreapta a mantuirii, propovaduita de Hristos!

Dupa lectura pasajului evanghelic... propun un ragaz spre a medita la... Fericire! 

Şi coborând împreună cu ei, a stat în loc şes, El şi mulţime multă de ucenici ai Săi şi mulţime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim şi de pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, care veniseră ca să-L asculte şi să se vindece de bolile lor. Şi cei chinuiţi de duhuri necurate se vindecau. Şi toată mulţimea căuta să se atingă de El că putere ieşea din El şi-i vindeca pe toţi. Şi El, ridicându-Şi ochii spre ucenicii Săi, zicea: Fericiţi voi cei săraci, că a voastră este împărăţia lui Dumnezeu. Fericiţi voi care flămânziţi acum, că vă veţi sătura. Fericiţi cei ce plângeţi acum, că veţi râde
Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda numele voastre ca rău din pricina Fiului Omului. Bucuraţi-vă în ziua aceea şi vă veseliţi, că, iată, plata voastră multă este în cer; pentru că tot aşa făceau proorocilor părinţii lor. 

Luca 6, 17-23