VINDECAREA ORBULUI DIN BETSAIDA

„În vremea aceea a venit Iisus în Betsaida. Și au adus la El un orb și L-au rugat să Se atingă de el. Și, luând pe orb de mână, l-a scos afară din sat și, scuipând în ochii lui și punându-Și mâinile peste el, l-a întrebat dacă vede ceva. Și el, ridicându-și ochii, a zis: Zăresc oamenii; îi văd ca pe niște copaci umblând. După aceea, El a pus iarăși mâinile pe ochii lui și l-a făcut să vadă, și acesta s-a îndreptat și a văzut din nou limpede pe toți. Apoi l-a trimis la casa lui, zicându-i: Să nu intri în sat, nici să spui cuiva din sat.”

Marcu 8, 22-26

Minunea aceasta, petrecuta in Bretsaida, are loc dupa ce Iisus tocmai le reprosase apostolilor ca nu au inteles semnificatia inmultirii painilor. Dupa cum si spune Mantuitorul, inimile apostolilor erau, fara indoiala, "invartosate" caci, desi asistasera de doua ori la inmultirea painilor, tot nu reusisera sa patrunda taina!

„Dar nu ați înțeles? Încă nu înțelegeți?”. 

Minunea  vine sa ne sugereze că, desi orbirea este un handicap greu de dus, există un alt fel de orbire, mai gravă decat aceasta fizica  - nevederea spirituala!

Acest handicp duhovnicesc nu ne permite să vedem adevărul lui Dumnezeu, desi suntem convinsi ca-l stim!!

Acest tip de orbire  ne face nauci, uitand de unde venim, nici nestiind încotro mergem,  deși avem ochi care percep imaginile! 

Vindecarea orbului din Betsaida are ceva specific - minunea devine desavarsita... din a doua incercare; un mesaj la care suntem invitati sa meditam!

Vederea este un dar si o taina - insa sa intelegi taina, sa o descoperi, este un altfel de dar, mult mai mare si greu de primit!

Vederea duhovniceasca, un simt special primit ca o rasplata a credintei, se dobandeste cu multa truda si nu poate fi capatat fara atingerii Duhului Sfant!