Luna aceasta am mai meditat la acest pasaj evanghelic, din Marcu cap 9 :
Azi incerc sa descifrez versetele 49, 50, in care se vorbeste despre sarea cu gust si sarea care ar putea sa-si piarda gustul!
În cultura biblică, sarea este simbolul intelepciunii care dă gust existentei si fara de care viata ar fi absolut lipsita de savoare!
Intelepciunea adevarata, cea duhovniceasca, o primim prin focul Duhului Sfant; ea ne ajuta sa luam deciziile potrivite, sa vorbim ce trebuie, cum trebuie ca sa nu naruim iubirea, conforme voii lui Dumnezeu!
Aceasta este sarea cea buna, care da vietii noastre gustul duhovniciei! Traim gustandu-L pe Dumnezeu!
Aceasta este sarea cea buna, care da vietii noastre gustul duhovniciei! Traim gustandu-L pe Dumnezeu!
"Gustati si vedeti ca bun este Domnul" zice psalmistul!
Ne paste insa permanent pericolul de a pierde acest gust si odata cu devierea intelepciunii noastre, ne departam de Dumnezeu!
Vorbele Mantuitorului vin ca urmare a preocuparilor apostolilor legate de putere (cine era mai mare intre ei?!)
Intelegem ca toti putem intra in deriva din pricina ispitelor lumesti!
Banii, puterea, invidia, ideea potrivit careia ni se cuvine totul... si multe altele... toate lucrurile legate de lume si nu de Dumnezeu si invatatura Lui, ne strica sarea, intelepciunea adusa in noi de Duhul Sfant!
Gustul vietii atunci devine salciu si fara aceasta sare viata ramane searbada!
Ajuta-ne Doamne sa ne ferim si sarea sa nu ni se strice!
Amin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu