Cap. 25 al Evangheliei dupa Matei este o concluzie a discursul pe care Mantuitorul il rosteste cu două zile înainte de patimile Sale . Si sunt trei parabole graduale - echivalente a trei pași meniti sa ne ajuta să înțelegem un singur lucru fundamental!
În aceste trei parabole, Iisus răspunde când se reîntoarce!
Pilda Fecioarelor, pe cat de cunoscuta pe atat de dificila, ne da de inteles ca Iisus se reîntoarce mereu in „acest timp”, adică în timpul vieții noastre. Caci in această viață trebuie să ne procurăm uleiul, darul Duhului Sfant!
Să ne amintim ca, mai inainte, apostolii l-au întrebat pe Domnul: când va veni sfârșitul lumii, când Se va întoarce El și care e semnul?
Mesajele sunt incarcate, pline de intelesuri care aveau sa puna lumea pe ganduri si continua inca sa o faca!
Parabola celor Zece Fecioare este extrem de dificila, deoarece ne surprinde, purtandu-ne intr-o relatie mistica cu Hristos, relatie care se bazeaza pe alte criterii decat cele omenesti.
Parabola celor Zece Fecioare este extrem de dificila, deoarece ne surprinde, purtandu-ne intr-o relatie mistica cu Hristos, relatie care se bazeaza pe alte criterii decat cele omenesti.
Parabola ne sugereaza ca unicul scop al vietii noastre pe acest pamant este intrarea in Imparatia Cereasca!
Pilda constituie o mistagogie, adica o initiere in tainele Noii Legi.
Numarul Zece simbolizeaza intregul, un tot!
Femeia intruchipeaza biserica, in vreme ce Bărbatul, Mirele, il reprezintă pe Hristos.
Fecioarele pornesc toate impreuna la drum, drumul duhovnicesc al omenirii, purtandu-si candelele lor, pentru a-L intampina pe Mirele ceresc ce va sa vina, care l-a unit pe Om cu Dumnezeu, facandu-Se om El Insusi!
Nu noi mergem spre Dumnezeu ci El vine spre noi si abia atunci El ne cheama sa-L urmam.
Toate au fost chemate... dar, cum omul este liber si cum drumul duhovniciei se parcurge prin stradanie personala, nu toate au procedat la fel.
Caci cele neintelepte nu au luat untdelemn cu ele, pe cand cele înţelepte „au untdelemn în vase”, si chiar in plus, nestiind cât avea să dureze drumul, căci lucrul acesta nu le fusese inca descoperit. („Iar de ziua şi ceasul acela (al celei de‑a Doua Veniri), nimeni nu ştie, nici îngerii din Ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl”) Mt 24, 36.
Parabola insira o serie de simboluri , cum ar fi: candela, simbol al arătarii lui Hristos ca Fiul lui Dumnezeu, untdelemnul - dobândirea Duhului Sfânt, drumul pe timp de noapte, inchipuire a neputintei noastre, de a-L cunoaste pe Dumnezeu, El ramanand o taina spre descoperirea careia umblam prin noaptea nestiintei noastre!
Mirele întârzie si intarzierea Lui le pune la incercare pe toate cele zece fecioare, chiar şi pe cele înţelepte! Caci Dumnezeu ne testeaza adesea iubirea si loialitatea fata de El, punandu-ne la incercare.
Prin incercari deprindem răbdare şi stăruinţa. Iubirea se lamureste cu timpul, prin incercari!
Somnul fecioarelor, sugerand moartea, ne spune ca: pentru a ne uni cu Hristos (Mirele) trebuie sa murim in sinele nostru, un demers care depăşeşte puterile omului!
Momentul venirii Fiului Sau depinde de Dumnezeu - nu de om, nici chiar Fiul Sau, caci doar Tatăl cunoaşte ziua şi ceasul!
Fecioarele se trezesc şi se ridică, semn al invierii, si îşi pregătesc candelele.
Dar cele neintelepte... nu au ulei!
Nu va intrebati unde este generozitatea umana propovaduita de Evanghelie! Tocmai aici era samburele parabolei!
Dobandirea Duhul Sfânt este o lucrare personala, de care fiecare din noi raspunde in fata lui Dumnezeu!
Vasele, altarele sufletelor noastre, nu sunt intersanjabile!
Fiecare lupta pentru sine!
Dar cele neintelepte... nu au ulei!
Nu va intrebati unde este generozitatea umana propovaduita de Evanghelie! Tocmai aici era samburele parabolei!
Dobandirea Duhul Sfânt este o lucrare personala, de care fiecare din noi raspunde in fata lui Dumnezeu!
Vasele, altarele sufletelor noastre, nu sunt intersanjabile!
Fiecare lupta pentru sine!
Plecate sa cumpere ulei... fecioarele fara minte se intorc prea tarziu. Mirele vine si dupa El... usile se închid. Ramase afara... cu disperare strigă: „Doamne, Doamne, deschide‑ne nouă”.
Dar Mirele le spune: „Adevărat vă zic, nu vă cunosc pe voi!”.
Dar Mirele le spune: „Adevărat vă zic, nu vă cunosc pe voi!”.
Niciuna din cele zece fecioare nu a savarsit vreo greşeală din punct de vedere moral. Aici este miezul invataturii lui Hristos, mistagogia, taina, duhovniceasca! Fecioria este un început, un mijloc, si nu un scop.
Omul nu este fecioresc pentru sine sau în sine, ci devine fecioresc si este fecioresc, (căci nimeni nu este curat prin fire de la căderea protoparintilor), pentru ceva şi mai ales pentru Cineva!
Fecioria este doar un început al iubirii, al unirii. Caci telul nostru
ramane unirea cu Dumnezeu.
Femeile fără minte s‑au mulţumit cu o feciorie „firească”, exterioară (aproape de cea a Evei înainte de ispitire).
Cele înţelepte, însă, aveau o asemenea dorinţă de a întâlni Mirele, incat nu au vrut să rişte nimic ce putea sa compromita intalnirea, să‑L piardă din lipsa luminii, a untdelemnului: toată fiinţa lor era întoarsă către Mire.
Fecioria lor era „întoarsă către singura iubire”, era un dar. Dovada iubirii lor este că erau acolo când El a sosit - Îl aşteptau.
A cunoaşte, în sensul biblic, inseamna „a se naşte împreună”, adică a deveni una.
Desi ne oprim la asta, adevăratul păcat al omului nu este moral, ci este exclusiv duhovnicesc: este pacatul de a nu‑L iubi pe Dumnezeu, de a nu înapoia lui Dumnezeu iubirea pe care El i‑o dă în dar.
Dacă nu‑L iubim, nu‑L putem lua de Mire, nu putem să ne unim cu El. Iar atunci fecioria nu mai slujeşte la nimic, căci este întoarsă doar către ea însăşi.
Celelalte doua parabole vin sa completeze ideea .
Cea „a talanților” ne sugerează că trebuie să ne străduim, să depunem efort pentru a procura acest ulei, pentru a iubi așa cum suntem iubiți.
Apoi ultima parabolă, „a judecății finale”, ne indică semnul în care
IL recunoaștem pe Domnul: înfometatul, însetatul, dezbrăcatul, întemnițatul, bolnavul…
Pentru aceștia Domnul S-a urcat pe cruce spre a fi recunoscut și iubit.
Tocmai iubindu-i pe aceștia – frații Lui mai mici – Îl iubim pe El și cumpărăm uleiul, adică înțelepciunea Duhului în această viață.
Vorbele Mantuitorului ne cheamă să trăim azi – prezentul – cu iubire pentru ceilalti, căci în ei Îl întâlnim pe Domnul și așa capatam harul Duhului Sfant!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu