Și s-au adunat la El fariseii și unii dintre cărturari, care veniseră din Ierusalim. Și, văzând pe unii din ucenicii Lui că mănâncă pâine cu mâinile necurate, adică nespălate, cârteau; căci fariseii și toți iudeii, dacă nu-și spală mâinile până la cot, nu mănâncă, ținând datina bătrânilor. Și când vin din piață, dacă nu se spală, nu mănâncă; și alte multe sunt pe care au primit să le țină: spălarea paharelor și a urcioarelor și a vaselor de aramă și a paturilor. Și L-au întrebat pe El fariseii și cărturarii: Pentru ce nu umblă ucenicii Tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă pâine cu mâinile nespălate?
Iar El le-a zis: Bine a prorocit Isaia despre voi, fățarnicilor, precum este scris: «Acest popor Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. Însă, în zadar Mă cinstesc ei, învățând învățături care sunt porunci omenești». Căci, lăsând porunca lui Dumnezeu, țineți datina oamenilor.”
Marcu 6, 54-56; 7, 1-8Evanghelia după Marcu ni-L prezinta pe Domnul Iisus prin ceea ce face și spune.
Saptamana trecuta, Biserica ne-a invitat sa meditam la minunea inmultirii celor 5 paini si a celor 2 pesti.
Spuneam ca inmultirea painilor si transformarea apei in vin, la nunta din Canna Galileei, evocata de evanghelistul Ioan, evenimente premergatoare Cinei Celei de Taina, sunt minuni care anticipeaza
Sfanta Euharistie, painea vietii care ii satura pe crestini de foamea launtrica pentru Hristos!
"Painile capata o noua viata, trec in mainile ucenicilor parte cu parte, iar de la ei la multime, si se hranesc multimile!" (pr. Galeriu)
Evanghelistul ne-a aratat cum painea, în deșert, luata din mainile Domnului, a devenit pâinea iubirii, a darului, a solidarității, a vieții.
Și am văzut că nici chiar ucenicii nu înțeleg ca acele paini sunt dar și iubire, pentru că aveau inca inima împietrită…
Textul de azi ne arata de ce inima noastra poate incremeni, din ce motiv nu putem trece de la painea in sine la painea care este Hristos, Cel care este iubirea care ne dă viața.
Primul motiv este acela al incremenirii credintei noastre in formalism!
Primul obstacol in calea intelegerii iubirii lui Dumnezeu este, paradoxal, respectarea legii fara a intelege ca, de fapt, iubirea este legea!
Acest tip de religiozitate il cunoaștem si noi! Este marea ipocrizie in care omul traieste pana azi! Suntem corecti in ritual dar nu reusim sa intelegem ca nu forma in care ma manifest religios este baza ci ceea ce simt stiind legea!
Și am văzut că nici chiar ucenicii nu înțeleg ca acele paini sunt dar și iubire, pentru că aveau inca inima împietrită…
Textul de azi ne arata de ce inima noastra poate incremeni, din ce motiv nu putem trece de la painea in sine la painea care este Hristos, Cel care este iubirea care ne dă viața.
Primul motiv este acela al incremenirii credintei noastre in formalism!
Primul obstacol in calea intelegerii iubirii lui Dumnezeu este, paradoxal, respectarea legii fara a intelege ca, de fapt, iubirea este legea!
Acest tip de religiozitate il cunoaștem si noi! Este marea ipocrizie in care omul traieste pana azi! Suntem corecti in ritual dar nu reusim sa intelegem ca nu forma in care ma manifest religios este baza ci ceea ce simt stiind legea!
Altfel spus, un om care nu iubește decat ce intra in sfera egoului sau, acel om face răul chiar daca merge la Liturghie, se spovedeste (dealtfel mereu de aceleasi pacate) si chiar se impartaseste, primind o dezlegare ca... asa se face!
Un om care iubește poate și să greșească, pentru că toți greșim, dar el emană binele!
Creștinismul, ortodoxia in special, este o religie interioară, care are norme dar ele privesc interiorul, simtirea. Ce e in inima este ce vede Domnul si nu ceea ce expunem noi in lume!
Textul polemizeaza in jurul ideii de religiozitate normata.
Textul polemizeaza in jurul ideii de religiozitate normata.
Normele au valoare, incontestabil, dar textul nostru este împotriva nomelor religioase care impiedica oamenii sa inteleaga scopul normei! E posibil sa mancam cu mâinile nespălate caci putem trăi (mânca) chiar dacă nu suntem perfecți…In fond nimeni nu este perfect. Dar conditia este sa avem fiinta aproape de Dumnezeu!
A respecta legea lui Dumnezeu, in reguli, fara insa a-i simti duhul ei este o pura formalitate.
Pe Dumnezeu nu-L putem iubi de forma! Nici moderat, uu pic si nici atat! Ori Il iubim din toata inima ori nu!
Si Iisus le arata fariseilor ca se impiedica de litera legii, pierzand spiritul ei, adica esentialul!
Formalismul acesta nu a fost inventat de farisei si, cum e in firea omului sa tina la ce se vede, il intalnim si azi.
Nu este cu putinta insa sa fii bun crestin inchinandu-te in Biserica si facand metanii dar sa fii nedemn! Si totusi...
De ex: respecta sarbatorile prin abandonarea muncii, dar fara rugaciune, este doar o formalitate, daca nu chiar o superstitie!
In viata orice facem de forma ne tradeaza!
Nu este cu putinta insa sa fii bun crestin inchinandu-te in Biserica si facand metanii dar sa fii nedemn! Si totusi...
De ex: respecta sarbatorile prin abandonarea muncii, dar fara rugaciune, este doar o formalitate, daca nu chiar o superstitie!
In viata orice facem de forma ne tradeaza!
Iar de credinta de forma... fereste-ne, Doamne!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu